Festivalul antiortodox continuă la Caţavencu, în stil Vacanţa Mare

Chiar eram curios să văd dacă ieşirea antiortodoxă din numărul trecut al Academiei a fost un derapaj izolat (de, vară, cald, criză de subiecte), sau băieţii sunt chitiţi s-o ţină ca gaia maţul pe teme de mare actualitate precum colaborarea de acum două decenii cu Securitatea a vreunui popă. Ieri n-am apucat decât să arunc un ochi pe prima pagină, şi era clar că, vorba lui Caragiu, petrecerea continuă.

 

La pagina I Academia de săptămâna asta are două articole, un fotomontaj şi o caricatură, in total patru bucăţi. Jumătate sunt cu popi. După port, ortodocşi. Caricatura, aşa antiortodoxă, măcar are umor, aşa că o las în plata Domnului şi mă apuc să citesc textul intitulat foarte sugestiv “Ne-a luat Dumnezeu minţile! Am făcut ce face popa! Doamne, iartă-ne!” Parcurg teaserul şi până să ajung în pagina 6, unde se continua textul, dau de caricatura din pagina 5. Aţi ghicit deja, tot cu popă securist. Şi nici măcar n-are umor, ca aia de la copertă.

 Deja mi se cam făcuse silă, dar am zis să citesc totuşi textul pe care echipa simţise nevoia să-l scoată la pagina I, lângă o anchetă tare despre nişte poliţişti corupţi de la Constanţa. Sincer, dacă eram în locul lui Căutiş  şi vedeam că lângă flagrantul meu cu poliţai mânjiţi se scoate aşa ceva îmi luam câmpii, dar poate are omul nevasta gravidă şi rate la casă, aşa că n-o să dau cu piatra.  Da, nu exagerez, atât de cretin e textul cu “am făcut ce face popa”. Dacă vă vine greaţa numai când îi vedeţi moaca lui Mihăescu de la Vacanţa Mare, garantat nici reportajul satirico-antireligios din Caţavencu n-o să vă priască la digestie. N-o să mă apuc să-l povestesc aici, ideea de bază e că trei redactori s-au deghizat în popi iar o ziaristă în măicuţă (sau mă rog, aşa credea ea) şi au umblat prin nişte sate cu un buletin de vot pentru postul de patriarh. Pe buletin, trei înalţi ierarhi ai BOR, Băsescu, Becali şi “maica Linda Evanghelista”. Textul e plin de rasfoit Hustler, băut bere, “ce-ar fi să le punem mâna pe fund”, “dacă ţi s-ar oferi 10.000 de euro pe lună, ai prezenta vremea în chiloţi?” şi altele de acelaşi gen. Tot e bine că  măcar n-au băgat-o şi pe aia cu cât de bun e papa Ratzinger şi cât de transparent a fost conclavul care l-a ales. Ciudat însă,  faptul că un cititor mai inteligent decât al altora şi-ar putea simţi inteligenţa insultată de o asemenea mizerie n-a deranjat pe nimeni.

 Ee, doar nu vă imaginaţi că asta a fost tot, vorba aia, nu m-aş fi deranjat nici măcar să scriu pe blog pentru atâta lucru. Vreo trei pagini mai încolo, pac un soi de delaţiune anti-Pimen plus o caricatură de-a lui Mardale, în care dracul îi propune o mână de ajutor unui popă (evident, ortodox) care se roagă să ajungă Patriarh. Caricatura e jenantă, iar delaţiunea, semnată cu mare curaj “Cuviosul Bălăcarie”, e de-a dreptul vomitivă. Cică Pimen n-a vrut să-i omenească la masă pe nişte unii (neamţ plus român) de la SECI, care se plimbau şi ei pe la mânăstiri. Şi de-aici dă-i cu pădurile, cu scutirile de impozite, iese un articol de vreo 2000 de semne. Pentru neiniţiaţi, o simplă ciudăţenie. Pentru cine a mai văzut, cu silă, cum se năpustesc spre bufet aşa-numiţii colivari, pe la conferinţele de presă unde gazda a făcut greşeala să pună ceva mâncare pe o masă, într-un colţ, substratul articolului e cât se poate de clar: “cuviosul Bălăcarie” se atârnase şi el de alaiul celor doi de la SECI şi, în loc de o masă copioasă şi mai ales gratuită pe la vreo mânăstire, a fost nevoit să consume, pe bani, la vreun birt din zonă. Oribil, de neimaginat, MOARTE LUI PIMEN!

Şi aşa, uşor-uşor, ajungem la piesa grea: “Foştii securişti cântă vesel: duşmanii BOR, că ne descurcăm mai bine”. Unde, pe lângă constatarea de bun simţ că biserica a sărit calul când a cerut sancţionarea lui Dinescu pentru deconspirarea lui Plămădeală, nu se putea scăpa ocazia de a da cu noroi în BOR la modul general: “În loc să tacă şi să-şi vadă de penitenţa pe care ar trebui să şi-o impună, mai-marii Bisericii ridică vocea. Cazul lui Plămădeală arată că societatea chiar ar trebui să-şi deconspire cât mai repede ofiţerii, pentru că sigur Biserica mai are şi alte probleme, din cauza altor ierarhi ca Plămădeală: Mameleală şi Matoleală“. Semnează, tot curajos, Bursucul drastic. Băiatul ăla valoros care, în numărut trecut, ne demonstra ce curajoasă a fost Biserica Catolică, şi ce laşă aia Ortodoxă. 

  Vă daţi seama, ăsta nu bănuieşte, ştie sigur că biserica mai are şi alte probleme de genul ăsta. O fi fost subalternul lui Plămădeală, o fi lucrat la arhiva Securităţii, o fi membru CNSAS? Ori, pur şi simplu, e chitit pe dat în BOR, indiferent cum?

 Mărturisesc sincer că n-am mai avut chef să citesc mai departe. Terminam liceul când a apărut primul Caţavencu, şi, cu toate că nu mai cred, ca pe vremea aia, că Iliescu are coarne şi coadă, iar ăia de pe cealaltă parte a abricadei sunt nişte patrioţi dezinteresaţi, tot păstrasem undeva în suflet un colţişor pentru săptămânalul în care, pe vremuri, se făcea mişto, cu destul curaj,  de orgiile “maharjahului Voikahn” şi de mizeriile altor potentaţi ai momentului. Nu de un călugăr bătrân care tocmai a fost dus la groapă.