Dan Petrescu, umilit de jagardeaua Meme Stoica

 În corul de laude la adresa performanţei rarisime reuşite de Unirea Urziceni, nimeni n-a mai stat să analizeze ruşinea petrecută în ultima etapă pe stadionul din Bărăgan. Şi totuşi, Unirea Urziceni a făcut ieri cu Steaua un blat jalnic, în urma căruia echipa oierului Becali s-a calificat in extremis în Europa League, iar Universitatea Craiova a rămas pe dinafară.

 Sigur, se poate argumenta că oricum Universitatea s-a împuşcat singură în picior, pierzând acasă în ultima etapă.  Foarte adevărat, numai că egalul obţinut de Steaua în culisele meciului cu noua campioană scotea oricum din ecuaţie una din participantele meciului de la Craiova. Dacă egala în ultima clipă, Ştiinţa  mergea în Europa League, dar Vasluiul pica sub Steaua în clasament. Aşa că blatul făcut cu echipa lui Bucşaru l-a lăsat pe Berbecali descoperit numai dinspre Giuleşti. Şi cum Poli Iaşi îşi juca în meciul cu Rapid locul din prima divizie, egalul din Grant n-a fost un rezultat chiar neaşteptat.

 În condiţiile în care Unirea n-are stadion de Champions League, iar Becali a anunţat c-o găzduieşte gratuit în Ghencea, blatul de la Urziceni n-ar fi părut prea straniu într-una din ediţiile “obişnuite” ale ligii I. Numai că, după ce DNA Piteşti a început să salte cu duba fluieraşii borfaşi de sub pulpana lui Mircea Sandu, campionatul de anul acesta a devenit brusc mult mai curat, fenomen care, de altfel, i-a şi dat o şansă la titlu echipei din Urziceni. Şansă care, însă, n-ar fi valorat mare lucru, dacă Braşovul lui Răzvan Lucescu nu juca cinstit (şi, practic, pentru Urziceni) meciurile cu Dinamo şi Poli Timişoara, în care a adunat 6 puncte din 6.

 Aşa că, dacă ne reamintim despre insistenţa cu care Dan Petrescu îi pomenea lui Răzvan Lucescu despre onoare în săptămâna dinaintea meciului Dinamo- FC Braşov, nu are cum să nu ne apuce greaţa când vedem cele întâmplate la Urziceni. Sigur, Dan Petrescu s-a făcut la pauză, la 1-0 pentru Steaua, că vrea să plece de la stadion. Poate chiar avea de gând să plece, având în vedere că o victorie a Stelei, care ar fi pus-o la adăpost şi de rezultatul meciului din Giuleşti, ar fi fost un blat mult prea “gros” pentru a fi trecut cu vederea chiar şi de jalnica presă sportivă de la noi. Dar remiza  “de salon” aranjată la pauză de jigodia Meme Stoica

Inspectoratul de Stat în Construcţii, jumulit de consiliera lui Tăriceanu

 Nota bene: Informaţiile din acest articol pot fi preluate numai cu citarea sursei.  

Nu mi-e prea clar pentru ce ia DNA-ul banii, dar cert e ca nu pentru instrumentarea unor cazuri evidente de corupţie. Pentru că, alminteri, nu avea cum să-i scape isprava reuşită la Inspectoratul de Stat în Construcţii (ISC) de către Bogdana Balmuş, fost consilier personal al fostului premier Călin Popescu Tăriceanu şi membru în consiliul de conducere al Inspectoratului.

 Faptele sunt pe cât de simple pe atât de şocante:  pe 9 noiembrie 2007,  Inspectoratul de Stat în Construcţii cumpără cu aproximativ 12 milioane de euro de la S.C. Balpo Investment SRL o structură de bloc cu 11 etaje, situată în strada C.F. Robescu nr 23. sector 3.  Respectiva structură fusese cumpărată de Balpo pe data de 1 octombrie 2007, aşadar cu 5 săptămâni înainte! Un fler în afaceri ieşit din comun? Greu de crezut, dacă remarcăm faptul că Bogdana Balmuş era, la data realizării tranzacţiei, membru în Consiliul de Conducere al ISC, iar soţul ei, Mihai Balmuş, deţine 50% din firma Balpo. Mai mult, sediul firmei se află într-un apartament din imobilul situat pe strada Iordache Golescu la nr 28 A, acelaşi apartament care apare în declaraţia de avere depusă de Bogdana Balmuş.

Pe scurt, beneficiind de ciudata îngăduinţă a directoarei Dorina Nicolina Isopescu şi a ciudatei îmbârligături de colonei pensionari de la ISC, fosta consilieră a lui Tăriceanu a tras un tun de zile mari, folosind o firmuliţă de apartament cu numai 200 de lei capital!

 Cine este însă Bogdana Balmuş? În vârstă de nici 38 de ani, a lucrat ca redactor la departamentele politice ale Evz, Libertatea şi Ziua între 1995 şi 2005. În Aprilie 2005 a devenit consilier al ministrului delegat pentru relaţia cu Parlamentul, Bogdan Olteanu, iar în august 2005 a făcut saltul la funcţia de consilier personal al Ptimului Ministru! A lucrat pentru Călin Popescu Tăriceanu până pe 6 aprilie 2006, după care s-a văzut blagoslovită cu o serie de sinecure care mai de care mai călduţe: Membru în Consiliul de Conducere al ISC (23180RON pe an), membru în CA al Societăţii Naţionale de Radiodifuziune (37.650 ron pe an), consilier la Camera Deputaţilor (45.592 ron pe an) şi consilier la  SC Master PR Consulting (30.000 ron pe an). Datele provin din

Lapte pasteurizat de 6 ori, vândut la preţ de lapte proaspăt

 În caz că nu ştiaţi, pe fundul fiecărui carton de lapte este imprimat un şir de cifre de la 1 la 6 (sau, în cazul TetraPak, o singură cifră ) . Cifra care lipseşte din acest şir (sau, în varianta TetraPak, singura cifră tipărită)reprezintă numărul de procesări la care a fost supus laptele din cartonul respectiv.  Deschideţi acum frigiderul şi uitaţi-va pe fundul cartonului din care tocmai aţi băut sau urmează să beţi: veţi avea poate surpriza să constataţi că vă pregăteaţi să consumaţi un lapte procesat, reprocesat şi răsprocesat, pe scurt, destul de vechi.

 Evident, din moment ce laptele ăsta procesat de 4-5-6 ori are toate avizele spre a fi vândut legal pe piaţă, n-o să susţin acum că oricine-l consumă o să dea colţul mâine, sau o să facă beri-beri, buba neagră şamd. Slavă Domnului, cred c-am băut hectolitri, şi încă mai sunt pe picioare. Problema e că mi se pare cu desăvârşire anormal atât ca această informaţie să fie afişată pe carton în cel mai inaccesibil loc cu putinţă, cât şi, în special, ca laptele aflat la prima procesare să fie vândut la acelaşi preţ cu cel trecut de 6 (şase!!! ) ori prin aparate.

 Informaţia circulă de ceva vreme prin “telefonul fără fir” al mailurilor, iar primul

Ţeapa cu jocurile “Xplosiv”, dată de Monosit la Diverta, PC Garage etc

  În România, şi dacă vrei să iei jocuri PC originale, tot nu ai şanse: prin magazine, inclusiv unele cu pretenţii, se vând fara probleme softuri piratate, la preţ de originale, şi o gramadă de fraieri  clienţi care nu ştiu cu ce se manancă marfa  iau ţeapă după ţeapă.

 Exemplu concret absolut uluitor, în două capitole:

 Capitolul I: un coleg care are un puşti abia dat la şcoală vrea să-i facă junelui educaţie prin PC gaming şi, ştiind că mă descurc binişor prin www-ul românesc, mă roagă să-l ajut să cumpere un Age of Mythology: vorba aia, mai vede copilul un minotaur, o Gorgona Meduza, un leu din Nemeea şamd. Evident, fiind un cadou pentru un puşti aşa de mic, pachetul “Gold Edition” de două CD-uri cu manuale şamd de la Microsoft ar fi ideal. Începe căutarea şi, surpriză, pachetul “Gold Edition” apare la PC Garage ca fiind pe stoc, în schimbul a numai 39.99 ron. Cum poza nu prea seamana, iar pretul este al naibii de bun, sub cel din strainatate, sun si verific: fata de la PC Garage confirmă că produsul e pe stoc şi că pe eticheta de la furnizor scrie clar “Age of Mythology – Gold Edition”.

 Boon, batem drumul pana la faţa locului (PC Garage e pe o străduţă pierdută prin spatele Căii Dudeşti), pentru a constata ca nici vorbă de un produs Microsoft original: în locul ditamai cutiei cu sticker de autenticitate etc ni se oferă o copertă de DVD dubioasă, pe care scrie Xplosiv. La o privire mai atentă, reiese că este un expansion pack Titans, care contine si jocul initial. Nici vorba de Gold Edition.

 Enervat la culme de faptul că fusesem prostit în faţă la telefon, mă încrunt la fata de la ghişeu, care se scuză, pierită, arătând eticheta lipită de furnizor, despre care îmi povestise la telefon: pe ea scrie mare “Gold Edition”.  Neavând ce face, şi ştiind deja cu ce se mănâncă jocurile Xplosiv, îl anunţ pe coleg că e ţeapă şi plecăm.

 Capitolul II:

Pe cât se vând “ziariştii” de la Travel Channel

 Cum promiteam acum câteva zile, am reuşit să scot la iveală adevărul  despre episodul din “No Reservations” în care România a fost făcută praf.  Băieţii de la Zero point Zero, firma care face emisiunea lui Bourdain pentru Travel Channel, i-au abordat pe oficialii români de la Biroul de promovare din New York în cel mai pur stil Roşca Stănescu: “am o chestie nasoală despre tine”. Pe scurt, s-au arătat foarte interesaţi să filmeze într-o şatră de ţigani. Când ai noştri au dat în bâlbâială, verticalii americani s-au mai înmuiat: dacă pică de-o reducere la cazare şi un microbuz cu şofer, se poate uita de “gipsy village”. Citiţi atent articolul meu din Gândul, să vedeţi mostră de “gazetărie americană”: după ce s-a bătut palma, producătoarea dă asigurări că o să aibă grijă să nu scape nici rusul prin vreo şatră.

 Mama măsii, dacă asta e gazetăria lumii civilizate, înseamnă că noi stăm totuşi bine.

Escrocii din primărie aşteaptă să-i scape UE de Zoo Băneasa

 Scriam săptămâna trecută despre imensa grădina zoologică din Berlin, situată în buricul târgului, şi mă minunam cât de mare e diferenţa între nemţi, care se bucură să aibă o oază de verdeaţă în mijlocul capitalei, şi români, care nu ştiu cum să mai facă să lichideze şi amărâtul ală de Zoo Băneasa. Abia au trecut câteva zile, şi ministrul mediului a aruncat bomba: din cauză că Primăria Generală nu a solicitat până acum includerea în planul de conformare la standardele europene, pentru ca Zoo Băneasa să fie reabilitată conform cerinţelor internaţionale şi să poată  funcţiona în continuare, grădina riscă să fie închisă într-un viitor nu foarte îndepărtat.

 Cu alte cuvinte, după ce protejata lui Băsescu a lichidat elefantul, jaguarul şi leoaica, băieţii din primărie şi-au dat seama că durează cam mult să omoare animalele unul câte unul. Aşa că au rezolvat-o simplu: nu bagă Zoo Băneasa în planul de conformare la standardele europene, şi aşteaptă să le rezolve UE problema. La cât e metrul pătrat de teren în zonă, cred că se găseşte de-o ciungă şi pentru ăia de la Bruxelles, să vină mai repede.

Doi tineri căsătoriţi, abandonaţi în vamă de agenţia Travel Solutions

Dacă aţi crezut că le-aţi auzit pe toate în materie de turism românesc, v-aţi înşelat. Am aflat şi eu recent de păţania incredibilă a bloggerului Daniel Todoran-Rareş, care, în loc de lună de miere în Bulgaria, a avut parte de o plăcută şedere pe valize, în punctul de trecere a frontierei Vama Veche.

 

Ţeapa Ogică

 Un coleg îmi povestea azi că a văzut lume strânsă ciopor la OTV : oamenii se înghesuiau să-i dea banii noului Mesia al 6 din 49, Ogică. Prostia alora care îşi închipuie că jucând un bilet cu 23 de numere au aproape 50% şanse n-o mai comentez, cine a terminat măcar şcoala generală ştie că biletul nu  acoperă nici 0.75%  din variantele posibile la 6 din 49. Mi-a venit însă cu totul altă idee:

Alea şase-s norocoase…pentru bugetul de stat

În România loterie = hoţie. Dacă mai exista vreun fraier care credea că extragerile se fac pe bune, probabil că în seara asta s-a dumirit şi respectivul cum stau lucrurile.