Irlanda n-a fost furată de arbitru!

 Lovitură de teatru în scandalul meciului Franţa-Irlanda, încheiat cu calificarea francezilor după ce Henry a comis cu nesimţire un dublu-henţ: The Times a demonstrat, folosind randări 3D, că nici centralul şi nici tuşierul nu au avut cum să vadă henţul. Imaginile de mai jos sunt edificatoare:

 

După cum se vede în ambele imagini, buclucaşa stângă a lui Henry era camuflată de trei jucători irlandezi pe direcţia centralului, şi de portar pe direcţia tuşierului.

Evident, imaginile “spală” brigada scandinavă, dar aruncă o vină cât o piatră de moară

Pigmeul politic Boc şi războiul lui Moraru cu Ciutacu

 Răspunsul simplu la întrebarea ”de ce s-a încăierat Moraru cu Ciutacu” ar fi “de la cererea de arestare a lui Ciutacu adresată live de Moraru premierului Boc”. Cum însă Radu Moraru nu e chiar renumit pentru cererile de arestare în direct, şi cum secvenţa în care Boc s-a făcut de râs în faţa naţiei din cauza lui Ciutacu e arhicunoscută, se pune mai degrabă întrebarea dacă Boc are fantezii în care-l arestează pe Ciutacu şi i-a sugerat lui Radu Moraru întrebarea, sau dacă realizatorul a încercat, din proprie iniţiativă, să-i vină în întâmpinare premierului?

 Oricare ar fi răspunsul, grav este faptul că un prim-ministru se pretează la discuţii despre arestarea jurnaliştilor care-l critică. E drept că până şi mie, care-l iubesc pe marinar ca pe o mână de sare-n ochi, mi s-a luat de  circul grotesc anti-Băsescu/EBA/Boc/Udrea/PD-L de pe Antene. Îmi pot lesne imagina că persoanele vizate de respectivele emisiuni au fost duse la exasperare. Numai că, în momentul în care intri în politică, îţi asumi automat şi faptul că deciziile tale vor fi criticate, studiate cu lupa, supuse unor analize mai mult sau mai puţin cinstite şamd.Dacă nu suporţi să fii pus în discuţie, criticat pe merit sau total aberant, luat la mişto în mod inteligent sau grobian, acuzat pe drept sau pe nedrept de toate viciile reale sau închipuite, pur şi simplu n-ai ce căuta în meseria asta. Iar Boc, atât prin celebra ieşire cu “derbedeul dracului” cât şi prin faptul că s-a complăcut în discuţii despre arestarea lui Ciutacu, a demonstrat că e un biet pigmeu politic, într-adevăr bun numai să care poruncile lui Băsescu la Palatul Victoria.

 Una peste alta însă, trăirile ciutace ale lui Boc ne-au procopsit acum cu  meciul dintre Moraru şi Ciutacu. Cum era şi firesc, Ciutacu l-a reclamat instantaneu pe Moraru la CNA şi vorbeşte despre o acţiune în instanţă. Neavând cum să răspundă cu aceeaşi monedă, Radu Moraru a încercat să facă o emisiune de demascare a lui Ciutacu, acuzând fără probe de securism şi corupţie. Asta deşi experienţa ar fi trebuit să-l  facă să ştie că una-i să ridici din sprâncene când vezi  traseul lui Ciutacu între ziare ca Adevărul sau Jurnalul Naţional şi posturi de consilier la personaje ca Muşetescu sau Sereş, şi alta-i să emiţi nişte acuzaţii pe care nu le poţi

Dan Petrescu, umilit de jagardeaua Meme Stoica

 În corul de laude la adresa performanţei rarisime reuşite de Unirea Urziceni, nimeni n-a mai stat să analizeze ruşinea petrecută în ultima etapă pe stadionul din Bărăgan. Şi totuşi, Unirea Urziceni a făcut ieri cu Steaua un blat jalnic, în urma căruia echipa oierului Becali s-a calificat in extremis în Europa League, iar Universitatea Craiova a rămas pe dinafară.

 Sigur, se poate argumenta că oricum Universitatea s-a împuşcat singură în picior, pierzând acasă în ultima etapă.  Foarte adevărat, numai că egalul obţinut de Steaua în culisele meciului cu noua campioană scotea oricum din ecuaţie una din participantele meciului de la Craiova. Dacă egala în ultima clipă, Ştiinţa  mergea în Europa League, dar Vasluiul pica sub Steaua în clasament. Aşa că blatul făcut cu echipa lui Bucşaru l-a lăsat pe Berbecali descoperit numai dinspre Giuleşti. Şi cum Poli Iaşi îşi juca în meciul cu Rapid locul din prima divizie, egalul din Grant n-a fost un rezultat chiar neaşteptat.

 În condiţiile în care Unirea n-are stadion de Champions League, iar Becali a anunţat c-o găzduieşte gratuit în Ghencea, blatul de la Urziceni n-ar fi părut prea straniu într-una din ediţiile “obişnuite” ale ligii I. Numai că, după ce DNA Piteşti a început să salte cu duba fluieraşii borfaşi de sub pulpana lui Mircea Sandu, campionatul de anul acesta a devenit brusc mult mai curat, fenomen care, de altfel, i-a şi dat o şansă la titlu echipei din Urziceni. Şansă care, însă, n-ar fi valorat mare lucru, dacă Braşovul lui Răzvan Lucescu nu juca cinstit (şi, practic, pentru Urziceni) meciurile cu Dinamo şi Poli Timişoara, în care a adunat 6 puncte din 6.

 Aşa că, dacă ne reamintim despre insistenţa cu care Dan Petrescu îi pomenea lui Răzvan Lucescu despre onoare în săptămâna dinaintea meciului Dinamo- FC Braşov, nu are cum să nu ne apuce greaţa când vedem cele întâmplate la Urziceni. Sigur, Dan Petrescu s-a făcut la pauză, la 1-0 pentru Steaua, că vrea să plece de la stadion. Poate chiar avea de gând să plece, având în vedere că o victorie a Stelei, care ar fi pus-o la adăpost şi de rezultatul meciului din Giuleşti, ar fi fost un blat mult prea “gros” pentru a fi trecut cu vederea chiar şi de jalnica presă sportivă de la noi. Dar remiza  “de salon” aranjată la pauză de jigodia Meme Stoica

Mircea Sandu şi Lupescu – afară!

 Nu voi comenta nici jocul dezastruos din Austria, nici prostia aşa-zisului antrenor Piţurcă, (un decerebrat capabil să-l ţină pe Max Nicu pe bancă 83 de minute ca să-i facă loc petardei Nicoliţă), şi nici măcar tupeul de trişor la cazinou cu care barbugiul a declarat: “nu ştiu cine sînt persoanele care îmi cer demisia. Am dat foarte multe autografe aici”. Ajunge să spun că în Columbia un individ de soiul ăsta nu apuca dimineaţa zilei de 2 aprilie, şi cu asta am spus tot ce este de spus pe acest subiect.

 În schimb, merită comentată oportunitatea menţinerii duo-ului Mircea Sandu- Ionuţ Lupescu în fruntea FRF.  Nu discut combinaţiile sordide în baza cărora un ins ca Piţurcă a ajuns să antreneze Naşionala. OK, erau jucători de vândut, spăgi de luat, prime de împărţit, combinaţii de făcut, cei doi mafioţi s-au orientat spre unul de-al lor. Dar toate “afacerile” astea depind până la urmă de succesul echipei naţionale. Or cei doi s-au dovedit incapabili să gestioneze criza generată de incompetenşa lui Piţurcă.

 Americanii au o expresie foarte simplă şi clară pentru situaţia în care ne aflăm noi acum: “cut your losses”. Pe româneşte, asta înseamnă să pierzi imediat ceva (în cazul de faţă cei 600.000 de euro care ar trebui plătiţi barbugiului ca să-şi ia tălpăşiţa înainte de expirarea contractului) pentru a evita o pierdere mult mai mare pe termen lung (amânarea reconstrucţiei Naţionalei până la finele actualelor preliminarii, cu riscul implicit de a pierde şi calificarea la Euro). Faptul că duo-ul Sandu-Lupescu nu l-a demis pe Piţurcă imediat după meciul peirdut în faţa Serbiei arată că, pur şi simplu, cei doi nu au stofă de manageri. Nu contează cât de prieten e Sandu cu Blatter şi Platini, degeaba a fluierat aseară scoţianul de parcă arbitra

Pistol cu bile – o “armă” inutilă, cumpărată doar de fraieri

 Chiar dacă, la fel ca mine,  nu înţelegeţi o boabă ruseşte, urmăriţi cu atenţie acest film până la sfârşit:

Imaginile care arată că proiectilul nu găureşte nici măcar o canadiană normală, şi că nu imobilizează absolut deloc atacatorul sunt edificatoare.

Sigur că, dacă “ţinta” poartă doar un tricou, efectele vor merge până la o vânătaie semnificativă, eventual câteva picături de sânge. Dar atât.  Motivul e simplu:  pistoalele cu bile disponibile comercial dezvoltă de obicei o energie de 7,5 până la 16J, adică mai nimic. Cele mai puternice modele, care se găsesc greu şi costă enorm,  merg până la 45-50 de jouli pe primii 3-4 metri de deplasare a proiectilului. Adică energia unul pumn zdravăn, dat de un ins voinic.

 Pe scurt, tot ce reuşeşte o persoană care a dat o cârcă de bani pe un pistol cu bile, dacă face uz de armă pentru autoapărare, este să enerveze agresorul. Câteva teste făcute de un român, precum şi

Reclama de acum 40 de ani la CEC – sursa de inspiraţie a FNI

Se pare că, în cazul FNI, nici măcar reclama cu “dormi liniştit” nu fusese ideea lui Vântu. Sinistrul dobitoc Camenco Petrovici îi dăduse pe mână şi sloganul folosit de CEC în anii 60, ajutându-l să fixeze şi mai bine în subconştientul oamenilor de vârsta a doua şi a treia ideea că FNI e de neclintit, la fel ca străvechiul CEC.

Nonima lu’ Caţavencu împotriva aeroportului Băneasa

Un articol din Caţavencu de săptămâna asta, bineînţeles semnat curajos şi anonim “Biroul de investigaţii” (ah, vă mai amintiţi Grupul de veghe “Vulturul Cruciat” sau Departamentul de Lupta Anticoruptie al PRM din România Mare? ) ne învaţă că Aeroportul Băneasa e la un pas de o catastrofă aviatică, pe care o vom vedea în curând la ştirile de la ora 5.  Dacă nu puteţi înţelege publicarea unei asemenea inepţii, explicaţia o găsiţi pe larg tot pe blogul subsemnatului, mai exact aici .

 Lucrurile nu s-au schimbat prea tare din 12 decembrie (când publicam respectiva însemnare) până astăzi. Metrul pătrat din Băneasa e tot câteva mii de euro, pereţii vilelor diverşilor apropiaţi/angajaţi ai grupului Realitatea-Caţavencu

Vladuz, în sfârşit arestat

Pentru cine nu ştie, Vladuz e tembelul care a facut ca, din nou, în anul de graţie 2008,  să avem ocazia să primim răspunsuri gen “nu trimitem în România” de la diverşi vânzători de pe eBay.  Asta după ce

Google, pe post de armă anti-Ciutacu

 Dacă daţi un search pe google dupa cuvantul “lingaul” veţi avea surpriza să constataţi că primul rezultat trimite către… blogul lui Victor Ciutacu. O privire mai atentă asupra rezultatelor search-ului e suficientă pentru a înţelege cum s-a ajuns aici.

 Evident că folosirea abuzivă a mecanismelor celui mai important motor de căutare ar trebui să fie cumva pedepsită, măcar în cazul celor care trag foloase însemnate de pe urma google.  Nu ma pronunţ cu privire la moralitatea lui Ciutacu, dar e clar că oricum nu câţiva puşti cordiţi ar trebui sa poată lipi asemenea etichete.

Pe cât se vând “ziariştii” de la Travel Channel

 Cum promiteam acum câteva zile, am reuşit să scot la iveală adevărul  despre episodul din “No Reservations” în care România a fost făcută praf.  Băieţii de la Zero point Zero, firma care face emisiunea lui Bourdain pentru Travel Channel, i-au abordat pe oficialii români de la Biroul de promovare din New York în cel mai pur stil Roşca Stănescu: “am o chestie nasoală despre tine”. Pe scurt, s-au arătat foarte interesaţi să filmeze într-o şatră de ţigani. Când ai noştri au dat în bâlbâială, verticalii americani s-au mai înmuiat: dacă pică de-o reducere la cazare şi un microbuz cu şofer, se poate uita de “gipsy village”. Citiţi atent articolul meu din Gândul, să vedeţi mostră de “gazetărie americană”: după ce s-a bătut palma, producătoarea dă asigurări că o să aibă grijă să nu scape nici rusul prin vreo şatră.

 Mama măsii, dacă asta e gazetăria lumii civilizate, înseamnă că noi stăm totuşi bine.

Escrocii din primărie aşteaptă să-i scape UE de Zoo Băneasa

 Scriam săptămâna trecută despre imensa grădina zoologică din Berlin, situată în buricul târgului, şi mă minunam cât de mare e diferenţa între nemţi, care se bucură să aibă o oază de verdeaţă în mijlocul capitalei, şi români, care nu ştiu cum să mai facă să lichideze şi amărâtul ală de Zoo Băneasa. Abia au trecut câteva zile, şi ministrul mediului a aruncat bomba: din cauză că Primăria Generală nu a solicitat până acum includerea în planul de conformare la standardele europene, pentru ca Zoo Băneasa să fie reabilitată conform cerinţelor internaţionale şi să poată  funcţiona în continuare, grădina riscă să fie închisă într-un viitor nu foarte îndepărtat.

 Cu alte cuvinte, după ce protejata lui Băsescu a lichidat elefantul, jaguarul şi leoaica, băieţii din primărie şi-au dat seama că durează cam mult să omoare animalele unul câte unul. Aşa că au rezolvat-o simplu: nu bagă Zoo Băneasa în planul de conformare la standardele europene, şi aşteaptă să le rezolve UE problema. La cât e metrul pătrat de teren în zonă, cred că se găseşte de-o ciungă şi pentru ăia de la Bruxelles, să vină mai repede.

Adevărul despre “No reservations” a lui Bourdain

Urmăriţi emisiunea în cele şase calupuri puse pe Youtube , citiţi articolul din Cotidianul despre sumele cheltuite de statul român pentru această mizerie, luaţi la bani mărunţi comentariile de pe blogul vedetei lu’ peşte şi ţineţi aproape. Lucrez la ceva care o să vă lase realmente cu gura căscată .

Partea întâi a emisiunii aici:  

Din prima, România este definită de babe ştirbe, gropi, băltoace, maidanezi, pe scurt “a grey and distant place”. 

Celelalte cinci părţi sunt de acelaşi calibru:

Din nou despre gunoiul zoso, cu aceeaşi scârbă

 Cât de arierat mintal ar trebui să fie cineva pentru a înţelege, din postul meu despre transformarea blogului Gramo în ciocan politic anti-Orban, că eu aş susţine că respectivul site al celor doi exhibiţionişti a fost creat cu scopul de a da în ministrul transporturilor? Nu, nici măcar ciudata maimuţă nu este aşa redusă, cu toate că se simte ameninţată de testul IQ. Şi atunci de unde această inepţie?

 Răspunsul e simplu: în pofida traficului furat de pe culinar.ro, generat cu boţi, scos din copierea nesimţită a diverselor ştiri, blogul lui sosulică nu există din punctul de vedere al autorităţii. Oricine a citit mai mult de două postări s-a lămurit că individul e un umil imbecil, aşa că nimănui nu-i pasă ce are de spus o asemenea creatură despre subiecte fierbinţi cum este cazul Orban. Lumea intră acolo pentru compilaţia de ştirici despre it&c, vreun link la funny stuff etc. Normal, individul, care se vrea cu disperare jurnalist, spera cu totul altceva, aşa că plezneşte  de ciudă când vede cum alţii, care n-au nici pe departe traficul lui, pot avea totuşi infinit mai multa “greutate”.

 Dincolo de ridicolul desăvârşit al aberaţiei sosoistice, nostim e faptul ca individul spune că mă citează aproximativ dar pune ghilimele. Adică ori insultă intelectul fiecărui om normal care se nimereşte să-i citească bălmăjelile, ori e într-adevăr redus mintal.  Eu înclin spre a doua variantă .

P.S.  Noroc cu statisticile de pe wordpress, că altfel nici nu aflam despre noua oportunitate de a călca pe cap ciudata maimuţă (am văzut la referrers că-mi veniseră vreo 30 de inşi de la amărât).  Apropo de statistici,   ţineţi aproape, mâine când o să găsesc puţin timp o să vă arăt nişte date foarte interesante despre felul în care este citit aşa-zisul blog al lui zoso, de fapt un pârlit site de ştiri care concurează fraudulos cu jurnalele online.

  Later edit: m-am ţinut de cuvânt, detalii despre impostura lui zoso aici.

Discipolii lui Roşca din televiziune şi blogosferă

 Circ penibil aseară la Realitatea: filmată din spate, cu un webcam atât de prost că oricum n-ar fi recunoscut-o nici propria mamă, a apărut MARTORA. Gratulată de Tatulici cu câteva “mulţumesc martore” spuse din toată inima, răsplătită cu menţionarea adresei blogului în prime-time, tot tacâmul.

 Stupoare în tribune: “martora” în cauză este, cum spuneam de aseară, web-editor la Cotidianul. Adică pune ştirile pe net. Şi aşa se explică ridicolul circ făcut aseară de Tatulici şi Turcescu:

Caţavencu vs Aeroportul Băneasa, sau pe cine nu lasa avioanele să doarmă

 Probabil că mai toată lumea a aflat despre isprava a doi băieţi de la Caţavencu (Căutiş şi încă unul, îmi pare rău dar nu i-am reţinut numele), care s-au plimbat  niţel pe aeroportul Băneasa, cât să pună o grenadă de plastic sub un avion. Evident, fără permisiune. Ca mai toate articolele lui Căutiş, şi ăsta este fundamental corect: cei doi ziarişti chiar au intrat ilicit pe aeroport, pe sub nasul unor paznici plictisiţi, şi au plantat “bomba” sub avion.  Mai mult, afirmaţiile de săptămâna asta despre directorul Ştefan Mladin, care şi-a angajat soţia şi cumnatul pe posturi de conducere în cadrul aeroportului, sunt şi ele corecte.

Unde e aşadar şmenul în toată povestea asta?