Şeful Adrian Păunescu şi şeful Cristian Tudor Popescu

 Se spune că adevărata măsură a unui om o poţi lua abia când acesta, oricine ar fi el, ajunge să aibă cât de puţină putere asupra ta.  În cele aproape trei zile de cînd nu mai este printre noi, s-a scris şi s-a spus în toate felurile despre Adrian Păunescu, dar un singur articol, scris cu vreo 24 de ore înainte de moartea poetului, a reuşit să mă surprindă şi, firesc, să-mi atragă cu adevărat atenţia: cel în care Ovidiu Ioaniţoaia povestea cum şeful Adrian Păunescu l-a prins jucând şah la locul de muncă. Citind articolul am rămas literalmente ca la dentist, pentru că premiza întâmplării descrise acolo era similară, până la detaliu, cu o situaţie trăită de mine la începuturile Gândului: până şi numele colegului şahist era aproape identic, Niţă în cazul lui Ovidiu Ioaniţoaia, Niţu în cazul meu:

„Într-o seară, pe la 10, jucam şah în birou cu Victor Niţă. A nimerit peste noi şi ne-a ameninţat cu voce tunătoare că vom fi amendaţi. Observaţia că programul s-a încheiat de la ora 8 l-a enervat şi mai rău. “Băieţi, l-am auzit, greşiţi fundamental ­deoarece în profesia asta timpul muncii e tot timpul! Nu s-a inventat încă termenul în afara programului!”.

A trîntit uşa, dar s-a întors peste 5 minute la fel de vijelios. Strînseserăm piesele şi discutam altceva cînd ne-a cerut să le reaşezăm. Ne-am conformat, iar la întrebarea “cine-i la rînd?”, am răspuns că eu. “şi ce-ai fi mutat?”, la care am îngînat “cred că turnul”. Considerîndu-se priceput, a aruncat o privire scurtă peste tablă şi i s-a adresat lui Niţă: “Dacă Ovidiu mişcă turnul, tu ce faci?”. Victor s-a gîndit o clipă şi a decis că va împinge un pion. “De acord cu pionul, a comentat Adrian Păunescu, însă treaba cu turnul e o prostie, duce la mat!”. Curioşi, am aşteptat continuarea şi ea n-a întîrziat: “Pentru că Niţă ştie şah, numai Ioaniţoaia va plăti amendă!”. Pînă la sfîrşit, cum bănuiţi, n-am plătit nici eu. Pur şi simplu, poetul se alinta.”

 Mi-e greu să vă descriu uimirea pe care am trăit-o la citirea articolului scris de Ovidiu Ioaniţoaia, dar o să înţelegeţi mai bine dacă vă povestesc întâmplarea trăită de mine:

 La începuturile Gândului, când fraierii care plecaserăm alături de CTP să facem un ziar pe care să-l poată el vinde lui Sârbu încă ne mai imaginam că omul a vrut ceva mai mult decât să-i strice jucăria Anei-Maria Tinu, atmosfera din redacţie era plăcută, destinsă, cam ca în „Ferma animalelor” imediat după alungarea lui Mister Jones. Firesc, nimeni nu se mai uita peste umăr să vadă dacă nu-i citeşte Drăgotescu (el, nu ea) mailurile, şi, în general vorbind, lumea nutrea speranţe de mai bine. În contextul ăsta relaxat (pe care, ca să-l descriu mai sugestiv, vă voi spune că şi CTP juca pingpong cu noi în timpul programului, la masa special cumpărată în acest scop), subsemnatul şi colegul Marius Niţu, pe vremea aia redactor-şef adjunct, ne luasem obiceiul ca, în zilele „liniştite”, să mai jucăm niţel şah. Nu când ne căşuna, evident, ci în momentul relativ mort din punct de vedere redacţional care preceda ieşirea paginilor  de la DTP şi iureşul de final.  Firesc, cum trăim în România, s-a găsit cineva să-l informeze pe CTP, iar acesta a picat într-o zi peste noi, sub un pretext străveziu (extrem de rar circulă prin birouri, practic din an în Paşte). Spre deosebire de Păunescu, nu a zis nimic pe loc, în schimb, a doua zi a convocat o şedinţă perfect inutilă, la care a bătut apa în piuă vreo 20 de minute, după care ne-a anunţat sec că i se pare inadmisibil ca în redacţie să se joace „jocuri de societate”. Aţi înţeles bine, pentru CTP şahul, sportul minţii, este un joc de societate, un soi de tabinet, pe scurt o  pierdere de timp inacceptabilă. Nu au existat alte repercursiuni, nici n-ar fi avut cum, în contextul de atunci. Dar e inutil să vă spun că, din ziua aia, atmosfera în redacţia Gândului n-a mai fost aceeaşi. 

 Sincer, la momentul ăla nu am dat aşa mare importanţă incidentului, chiar dacă Niţu n-a mai putut fi adus la tabla de şah nici tras cu arcanul.  M-a şocat, bineînţeles, etichetarea şahului ca „joc de societate”, dar, până la urmă, mi-am zis că o avea şi unul dintre patroni dreptul să nu suporte ceva la angajaţii lui. Numai că, după aceea, uşor-uşor, punând cap la cap evenimentele ulterioare, incusiv cele petrecute la câţiva ani distanţă, după cumpărarea ziarului de către Sârbu, am înţeles că momentul fusese o răbufnire a adevăratei naturi a lui CTP, cea ascunsă sub masca destinsă a patronului „de treabă” care ia bătaie la ping-pong de la angajaţii săi.

 Iar acum, citind editorialul lui Ovidiu Ioaniţoaia, s-a produs cu adevărat declicul, când am priceput şi ce înseamnă să ai ca şef un om, nu doar un condei. Că omul s-a nimerit să mai fie şi un poet/publicist/showman de geniu, ăsta a fost norocul lui Ioaniţoaia şi a unei întregi generaţii de ziarişti, noroc pentru care admit cinstit că îi invidiez. 

 Adrian Păunescu poate o fi fost „cel mai eficient vector agitprop al minciunii naţional-comuniste instituţionalizate de Ceauşescu”, aşa cum îl descrie CTP într-un editorial din multe puncte de vedere de-a dreptul abject. Dar multele mii de oameni care au de spus despre el poveşti din care, la fel ca din cea a lui Ovidiu Ioaniţoaia, reiese OMENIA poetului, nu cred că dau doi bani pe chestia asta. Pentru simplul motiv că, indiferent dacă trăieşti în comunism, în capitalism, în feudalism, în sclavagism sau în ce orânduire ne-o mai rezerva viitorul, contează în primul rând să fii un OM de omenie. Lucru pe care nimeni nu i-l poate nega lui Adrian Păunescu.

Anunțuri

4 Responses to Şeful Adrian Păunescu şi şeful Cristian Tudor Popescu

  1. Mihai spune:

    E interesant si as zice deosebit ca abordare faptul ca pui in prim plan omenia din viata de zi cu zi, dar nu cumva pierzi din vedere vina esentiala a lui Paunescu? Aceea de a fi sustinut din tot sufletul un regim care numai uman nu era?
    Cu CTP simt ca ai dreptate,mereu mi s-a parut fals omul asta. Si acum, a scris tot despre cat de tare e el intr-un articol despre Paunescu. Doar ca peste vreo 30 de ani n-o sa mai stie nici dracu cine a fost Popescu CT. Paunescu cred c-o sa fie si atunci in manualele de limba romana.

  2. optimvs spune:

    Mihai, in primul rand la multi ani cu ocazia zilei onomastice :).

    Referitor la cele spuse de tine, imi este greu sa fiu de acord ca lui Paunescu i se poate face o vina pentru ca a sustinut, in anii 70-80, singurul regim politic pe care il cunoscuse. Se uita faptul ca Paunescu era nascut in 1943, fiind deci crescut si format in comunism, educat sub semnul propagandei comuniste samd. Mai mult decat atat, dupa ce a suferit pe propria piele efectele regimului stalinist al anilor 50, din cauza originii „nesanatoase” (tatal liberal, parca), mi se pare oarecum firesc ca l-a luat pe Ceausescu in brate, dupa ce acesta a inceput politica de deschidere de la inceputul regimului sau national-comunist.
    Scuza-ma, dar Doina Cornea, de pilda, e nascuta in 1929, avea 18 ani in 1947, intelegea pe deplin ce i-au facut comunistii acestei tari. Paunescu ce era sa inteleaga?
    In plus, detractorii lui Paunescu se fac ca nu inteleg ce impact au avut nationalismul lui Ceausescu si opozitia acestuia fata de invadarea Cehoslovaciei asupra romanilor cu origini basarabene, cum era si Paunescu.
    Referitor la CTP, marea lui drama e ca isi da perfect de bine seama de caracterul efemer al publicisticii. In plus, tanjeste dupa adulatia maselor, cu toate ca, sau poate tocmai pentru ca nu o poate obtine. Si partea cu adevarat urata e ca ii lipseste generozitatea intrinseca necesara pentru a accepta pur si simplu lucrul asta, asa ca ii uraste cu pasiune pe cei care, vorba lui, reusesc sa „faca sex in grup cu masele”. Sa ne amintim despre articolele despre Hagi, Doroftei, gimnaste samd, in general vorbind despre oricine reuseste cu adevarat sa fie iubit de publicul larg.

  3. doi cretini astia de sus !! spune:

    CRISTIAN TUDOR POPESCU nu putea sa spuna asa ceva pentru ca iubeste profund sahul !!sinteti niste mincinosi manipulatori !!sigur n-a facut ce spuneti. e o inventie rautaciosa si o diversiune !!din contra exste exact opusul celor spuse de voi . e un omenos, si un exigent profesionoist. altfel nu-l urmau 81 de inside la Adevarul. puteau sa ramina acolo.

  4. optimvs spune:

    Zoso, ti-am mai zis ca esti prost? 😆

    E drept, acum ai invatat sa nu mai postezi cu IP de Brasov, dar crezi ca dupa asta de Vodafone nu poti fi identificat? 😆

    P.S. Pentru cine nu stie, eu sunt unul dintre aia 81 de idioti care l-au urmat de la Adevarul, ca sa aiba el ce sa-i vanda lui Sarbu 😆 .

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: