Ramesseum

 

Invingatorul de la Kadesh

Invingatorul de la Kadesh

 Dacă faci efortul să ieşi de pe traseele bătute ale turismului de masă, Egiptul te răsplăteşte mai mult decât orice altă destinaţie turistică. Nu numai că vestigiile celei mai grandioase civilizaţii din istorie zac la tot pasul, dar obiective majore, de multe ori mai bine conservate decât cele incluse în traseele „prefabricate” pentru turismul mainstream, aşteaptă să le descoperi imediat ce te depărtezi niţel de traseul urmat cu obstinaţie de coloanele de autocare.

 Un exemplu clasic în acest sens este Ramesseum-ul, templul mortuar al lui Ramses al II-lea. 

tavanul "suspendat",  trompe l'oeil vechi de 3200 de ani

tavanul "suspendat", trompe l'oeil vechi de 3200 de ani

Situat între Luxor şi Valea Regilor, exact la marginea fostei câmpii inundabile a Nilului, Ramesseum-ul nu primeşte nici 0.01% dintre vizitatorii care se înghesuie la marile temple Karnak şi Luxor. Lucru foarte bun pentru cei care, asemeni subsemnatului, reuşesc să ajungă acolo, pentru că, în afară de egipteanul bătrân şi plictisit care verifică biletele, nu  te deranjază nimeni şi poţi intra pe îndelete în atmosfera care l-a făcut pe Shelley să scrie celebrul sonet Ozymandias. (de altfel resturile statuii colosale a lui Ramses, pe al cărei umăr se află numele de încoronare User-maat-re Setep-en-re , tradus  în greceşte Ozymandias de istoricul antic Diodor din Sicilia, zac încă în templu ).

 I met a traveller from an antique land
Who said: „Two vast and trunkless legs of stone
Stand in the desert. Near them on the sand,
Half sunk, a shattered visage lies, whose frown
And wrinkled lip and sneer of cold command
Tell that its sculptor well those passions read
Which yet survive, stamped on these lifeless things,
The hand that mocked them and the heart that fed.
And on the pedestal these words appear:
`My name is Ozymandias, King of Kings:
Look on my works, ye mighty, and despair!’
Nothing beside remains. Round the decay
Of that colossal wreck, boundless and bare,
The lone and level sands stretch far away”. 

 Trebuie să vă mărturisesc însă că nu colosul ruinat m-a impresionat cel mai tare, ci brusca descoperire a unui basorelief pe care mi-l aminteam încă din şcoala generală, şi despre care habar n-aveam că se găseşte în acest templu: imaginea lui Ramses triumfând asupra hoardelor hittite în celebra bătălie de la Kadesh. Relieful, uluitor de bine păstrat, m-a „teleportat” instantaneu în vremea copilăriei, când răsfoiam cartea de istorie fără să-mi treacă vreodată prin cap că voi ajunge să pun mâna aiavea pe aceste relicve ale unui trecut de mult apus.

 P.S. Revenind, cu părere de rău, la atmosfera prozaică a zilelor noastre, şi dacă tot am pomenit de bilete, să menţionez şi detaliul trivial dar esenţial că acestea nu se cumpără de la templu, ci de la o casierie specială, situată lângă statuile colosale ale lui Amenhotep al III-lea (asa-numiţii coloşi ai lui Memnon), la câţiva kilometri buni distanţă. Presupun că o măruntă şpagă direcţionată spre paznic poate foarte bine ţine loc de bilete, dar nu pot fi sigur pentru că la noi n-a fost cazul.

Anunțuri

5 Responses to Ramesseum

  1. cenusarul spune:

    bine ca mai scrie cineva si despre asta, nu numai despre statul vs CV Tudor.

  2. GreuDeGasitID spune:

    Nu este cam periculos sa parasesti traseele cunoscute? Intr-o vreme erau tot felul de atentate impotriva turistilor.

  3. man09 spune:

    Egiptenii din cate stiu desi au un turism foarte bun nivelul de trai este foarte scazut pentru oamneii de rand, adevarat?

  4. fan spune:

    Pare foarte frumoasa poezia, dar nu inteleg chiar tot. Poti s-o traduci sau sa-mi spui unde o gasesc tradusa?

  5. optimvs spune:

    @man09: Scazut in raport cu ce? Cu tarile din UE, fara doar si poate, nu exista termen de comparatie. In Egipt sunt inca oameni care traiesc asa cum s-a trait acolo in ultimii 6000 de ani, din ce ofera Nilul. Sunt zone unde pe mal ai cam 3-500 de metri de gradini/araturi, dupa care incepe desertul. Iar acolo traiesc oameni care asta fac din vremuri imemoriale.
    Fata de tari ca Marocul de pilda, eu zic ca egiptenii au un nivel de trai clar mai bun.
    @fan: Am acasa o antologie de poezii a lui Shelley, o sa-ti postez traducerea de acolo. Nu mi se pare foarte reusita, dar poemul e aproape imposibil de tradus in romana, daca pastrezi sensul exact nu mai seamana a poezie si viceversa.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: