Famagusta, orasul care ne invata ce mari au fost voievozii nostrii

 Pentru cei care nu inteleg ce ispravi incredibile au savarsit Mircea cel Batran, Stefan cel Mare, Vlad Tepes sau Mihai Viteazul, rezistand in fata expansiunii otomane intr-o vreme in care totul se prabusea in fata turcilor, o vizita in Famagusta valoreaza cat 1000 de lectii de istorie. La fel si pentru cei care marseaza la teoriile tampe despre demitizarea istoriei romanesti, lansate de Lucian Boia, teorii care, in linii mari, ne invata ca n-am facut nici o mare branza pe tot parcursul Evului Mediu. Si ca ispravile marilor nostri voievozi au fost umflate cu pompa de propaganda comunista.

 Ei bine, toate teoriile astea supte din pix tin fix pana pui piciorul in veritabilul muzeu in aer liber dintre zidurile venetiene ale vechii Famagusta, si vezi ruinele uriaselor catedrale si biserici gotice distruse de otomani dupa cucerirea din 1571.

 De fapt, socul incepe cu constatarea ca, pana in ziua de azi, o buna parte a zonei cuprinse intre zidurile venetiene a ramas neocupata, astfel ca ruinele catorva locasuri de cult impresionante salasluiesc pe niste maidane pustii, pline de nisip. Practic, orasul vechi nu si-a mai revenit niciodata dupa cucerirea otomana, suprafata lui ramanand pustie in proportie de peste 50%, dupa cum se poate vedea in aceste fotografii socante (pe toate fotografiile se poate da click pentru rezolutie 1024 x 682):

Ruinele bisericii Carmelitelor si bisericii armenesti

Ruinele bisericii Carmelitelor si bisericii armenesti

 

Catedrala Ortodoxa Sf Gheorghe, o ruina (I)

Catedrala Ortodoxa Sf Gheorghe, o ruina (I)

 
Catedrala ortodoxa Sf Gheorghe, o ruina (II)

Catedrala ortodoxa Sf Gheorghe, o ruina (II)

Catedrala ortodoxa Sf Gheorghe si bisericuta de secol XII Sf Simeon

Catedrala ortodoxa Sf Gheorghe si bisericuta de secol XII Sf Simeon

Zonele  din fotografiile de mai sus sunt cele din colturile din dreapta sus si stanga jos ale orasului, asa cum este reprezentat in aceasta gravura de epoca. Dupa cum se poate lesne vedea, intreaga arie era ocupata de locuinte, din care acum n-a mai ramas decat praful.

Famagusta inainte de cucerirea otomana

Famagusta inainte de cucerirea otomana

De fapt, cea mai semnificativa imagine a neputintei otomanilor de a readuce orasul la inflorirea pe care o cunoscuse sub venetieni este chiar principala moschee a orasului, cea care poarta numele pasei care a cucerit Famagusta, Mustafa Lala.

 Tot ce-a fost in stare sa faca acest pasa, intrat in istorie pentru faptul ca si-a calcat cuvantul dat si l-a jupuit de viu (dupa care l-a impaiat, la propriu) pe comandantul venetian Marco Antonio Bragadin (cel care rezistase 11 luni, cu doar 6000 de soldati,  in fata unei armate de 100.000 de oameni) puteti vedea in fotografia de mai jos:

Catedrala catolica Sf Nicolae, transformata in moschee prin daramarea turlelor

Catedrala catolica Sf Nicolae, transformata in moschee prin daramarea turlelor

 Practic, turlele maretei catedrala gotice au fost daramate pana aproape de nivelul acoperisului, iar pe coltul unuia dintre ele a fost ridicat un minaret anemic, al carui varf abia se vede de dupa masa uriasei constructii de piatra.

 Daca mai adaugam faptul ca acest monument, ridicat intre 1298 si 1326 de catre regii Ciprului din familia Lusignan, este foarte asemanator cu celebra catedrala din Reims, in care se incoronau regii Frantei, intelegem si mai bine atat  dimensiunea actului de barbarie comis de armata otomana dupa cucerirea Famagustei, cat si neputinta Imperiului Otoman de a readuce Famagusta la nivelul de dezvoltare atins sub stapanirea crestina.

 De altfel, si biserica Sfintii Petru si Pavel a avut cam aceeasi soarta, fiind transformata in moschee prin adaugarea unui minaret, in prezent pe jumatate daramat:

biserica sfintii Petru si Pavel, acum moschee

biserica sfintii Petru si Pavel, acum moschee

 As putea continua mult si bine pe acest ton, dar nu acesta este scopul articolului. Asadar, dupa ce ati vazut „binefacerile” revarsate de cucerirea otomana asupra Famagustei, imaginati-va Cozia, Putna, Voronetul, Curtea de Arges sau Sucevita in locul bisericilor si catedralelor din Famagusta. Dupa care puteti trimite linistiti scrierile lui Boia acolo unde le este locul: la cosul de gunoi. Pentru ca, fara a fi niste sfinti, marii nostri voievozi au reusit acolo unde o putere de talia Venetiei a esuat lamentabil. Si au facut asta pentru ca, la ceas de cumpana, n-au fost nevoiti sa se bazeze ca bietul Marco Antonio Bragadin doar pe cateva mii de soldati profesionisti, o picatura in fata puhoiului otoman, ci au putut ridica la lupta, in numele credintei crestine, oastea cea mare a tarii. La care venetienii catolici n-au avut acces in Cipru, pentru ca impilasera in mod tamp (atat din punct de vedere economic cat si religios)  populatia greaca si ortodoxa a insulei, care, la vremea respectiva, i-a primit pe otomani cu bratele deschise…

P.S. Din nefericire, situatia monumentelor din Famagusta este una disperata, masurile de conservare luate de autoritatile turce din Ciprul de Nord fiind minime sau lipsind cu desavarsire. Ca de obicei in aceste cazuri, cipriotii turci din nord dau vina pe guvernul cipriot (din sud), care ar bloca orice posibil ajutor international pentru monumentele Famagustei, iar guvernul cipriot sustine ca turcii lasa intentionat monumentele crestine sa se degradeze. Evident, adevarul este, probabil, undeva pe la mijloc, dar faptul ca am vazut la Famagusta bisericile gemene ale ordinelor Templierilor si Ioanitilor transformate in carciuma (!!!) n-a prea fost in masura sa ma determine sa cred ca autoritatile turce se dau de ceasul mortii sa salveze monumentele.

 Lucru cu atat mai bizar cu cat, in Turcia, au fost facute in ultimele decenii eforturi impresionante pentru salvarea unor monumente ca bisericile rupestre din Cappadocia, si chiar nu-mi vine sa cred ca guvernul turc vrea sa intre in istorie alaturi de talibani, la capitolul „distrugatori de monumente aflate pe lista UNESCO”… 

 Una peste alta insa, din pacate, bisericile si catedralele stau sa cada la primul cutremur, iar urmatoarele fotografii, ale micutei biserici Sfanta Ecaterina, ulterior transformata in moschee si apoi abandonata in interiorul unei foste baze militare sunt, cred eu, definitorii pentru situatia actuala a vechii Famagusta: un muzeu in aer liber de o valoare inestimabila, ramas prizonier al unui razboi absurd, caruia nimeni nu-i mai gaseste nici un sens in anul 2011…

Bisericuta Sfanta Ecaterina, prizoniera intr-o baza militara (I)

Bisericuta Sfanta Ecaterina, prizoniera intr-o baza militara (I)

Bisericuta Sfanta Ecaterina, prizoniera intr-o baza militara (II)

Bisericuta Sfanta Ecaterina, prizoniera intr-o baza militara (II)

Anunțuri

4 Responses to Famagusta, orasul care ne invata ce mari au fost voievozii nostrii

  1. sergiu spune:

    foarte interesant si bine documentat. mai scrie!
    watermarkul e cam agresiv, dauneaza contemplarii.

  2. optimvs spune:

    Ai dreptate cu watermarkul, dar sunt satul de micii ciorditori de pe net.
    Mai trebuie sa scriu cel putin un articol despre Ciprul de Nord, e halucinant felul in care cele doua parti ale insulei se ignora reciproc, mergand pana la nesemnalizarea rutiera a punctelor de trecere a liniei de demarcatie samd.

  3. vlad spune:

    Scrierile lui Boia nu sunt bune de aruncat la cos ci de infipt in cuiul ruginit al latrinei.
    Cat despre monumente lasate in paraginire, avem si noi atatea in Romania care sunt asteptate sa cada singure…
    Probabil ca in cazul Famagustei mai e si un calcul comercial: cati turisti in plus vor veni acolo sa vada turnul lui Othello, in caz ca guvernul Ciprului de nord investeste sume fabuloase pentru conservarea si restaurarea monumentelor istorice?

  4. optimvs spune:

    Nu inteleg faza cu calculul comercial. Orasul vechi din Famagusta are un potential turistic imens, care ar putea fi pus in valoare odata cu restaurarea monumentelor care stau sa cada.

    Crede-ma ca situatia monumentelor de la noi este incomparabil mai buna, nu vezi biserici de secol XII-XIII prin ai caror pereti se intrevede lumina…

    P.S. Afirmatia referitoare la scrierile lui Boia mi se pare acoperitoare 😆

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: