Piţurcă – momentul adevărului

Oricât nu l-aş suporta eu pe antrenorul poreclit „Satana” (şi asta nu doar pentru că nu văd cum un individ prins că trişază în cazino ar mai avea ce căuta în vreun sport, fie el şi fotbal) trebuie să recunosc un lucru: cifrele reci ne-au demonstrat că Piţurcă este un antrenor net superior nu numai lui Răzvan Lucescu, dar şi multor altor antrenori pe care i-a avut Naţionala României de-a lungul vremii.

 În plus, trebuie să admitem cu toţii că Piţurcă a reuşit să bată Olanda în meci oficial, al cărui miză era locul I în grupă, şi să ne ducă la un turneu final după o pauză destul de lungă. Iar la respectivul tuneu final am fost la un penalty ratat de calificarea în faza superioară, dintr-o grupă cu Olanda, Italia şi Franţa.

 Aşa că, oricât ne-ar sta în gât halul în care ne-am făcut de râs în ultimul meci de la Euro 2008, când Olanda vroia să ne dea meciul ca să scape de italieni, iar Piţurcă ţinea echipa cu curu-n poartă până s-au săturat olandezii să ne tot invite să atacăm şi ne-au umplut sacul, e greu să ne supărăm că Piţurcă a fost adus pe post de salvator după ce Răzvan Lucescu ne-a adus la nivelul unui 1-1 acasă cu Albania.

 Toate bune, însă, din păcate, Piţurcă pare din nou hotărât să demonstreze că e un bun antrenor dar un selecţioner mizerabil. Îndepărtarea lui Mutu şi Tamaş, sub un pretext penibil (auzi domle, au fost să bea cu două zile înaintea unui amical cu amatorii din San Marino) doar pentru că Mutu le-a dat cu flit aşa-zişilor impresari Becali (care erau să-i termine cariera) a fost doar primul pas. A urmat readucerea en fanfare a lui Bănel Nicoliţă, sportiv care, într-o ţară în care se poate trăi din atletism, ne-ar fi reprezentat cu cinste în probele de fond pe la Olimipadă şi CM, în loc să fie pus să se chinuie cu o minge cu care n-are nici o treabă. După care, evident, au reapărut şi Cociş, Ovidiu Petre şamd, adică jucători care au tot atâta talent cât şiretul de la una dintre ghetele lui Pancu, fotbalist aflat în vârf de formă dar pentru care Piţurcă n-a avut ochi.

 Şi aşa ajungem la fondul problemei: Naţionala s-a scufundat încet dar sigur nu pentru că n-am mai avea jucători buni, ci pentru că, pe finalul precedentului mandat al lui Piţurcă şi sub conducerea dezastruoasă a lui Răzvan Lucescu, selecţia a fost făcută aberant, iar indisponibilităţile cauzate de accidentări, suspendări şi retrageri cauzate de scandaluri (Chivu, Rădoi) au completat dezastrul. Lui Piţurcă îi făceau lotul oierii albanezi Becali, iar când toată lumea spera ca Răzvan Lucescu să rupă această cârdăşie dintre Naţională şi foştii bişniţari de bilete de la Scala, am dat din lac în puţ şi ne-a pomenit cu un selecţioner care convoca jucătorii nu pe criteriul valorii, ci doar după capacitatea lor de a accepta drept şef un fost portar submediocru.

 Acum, într-un nou mandat Piţurcă, o luam de la început cu selecţia făcută în birourile firmei de impresariat Becali&Becali, chestie care, oricât de bun antrenor ar fi barbugiul, nu are cum să ducă la ceva bun, cu tot norocul proverbial al celui poreclit „Satana”.  Ia gândiţi-vă puţin cum ar arăta naţionala cu Pantilimon în poartă, Chivu, Tamaş, Goian şi Săpunaru în apărare, Torje, Sânmărtean, Lazăr şi Gabi Mureşan la mijloc şi Mutu plus Marica/Gigel Bucur/Pancu în atac? Nu prea ne-ar tremura chiloţii pe noi înaintea unui meci acasă cu Franţa, nu?

 Sigur, nu putem exclude un rezultat norocos cu Franţa, de genul celui obţinut de Piţurcă  în Portugalia, în primul său mandat, când aproape că n-am ieşit din careun nostru un meci întreg şi am marcat pe final, prin Dorinel Munteanu, din lovitură liberă, prin minutul 89.  Dar nici norocul lui Piţurcă nu merge la infinit, iar meciurile cu Belarus, de acasă, şi în special cu Albania, din deplasare, ar fi alte doua obstacole greu de trecut dacă selecţia continuă să fie făcută în halul acesta.

 Practic, finalul acestei campanii de calificare reprezintă momentul adevărului pentru selecţionerul Piţurcă: dacă va fi în stare să califice echipa la CE, în condiţiile în care şansele fuseseră total compromise de Răzvan Lucescu, va fi greu să-i mai criticăm preferinţele în materie de jucători sau tactica defensivă pe care o alege la fiecare meci mai important. Dacă va da chix, presimt că nu va avea parte de prea multă răbdare din partea suporterilor, a presei şi a oficialilor din FRF când vor începe preliminariile pentru CM 2014…

Anunțuri

2 Responses to Piţurcă – momentul adevărului

  1. vlad spune:

    da. buna analiza si, din pacate, corecta. sa vedem ce face Satana cu Franta. Se pare ca gazonul nu va rezista si vor fi victime la evacuarea persoanelor. Ce poate fi mai rau? : )

  2. optimvs spune:

    Poate da un 6-6, ca asta ar fi singura speranta. 😆 Oricum, daca nu batem slabe sanse de calificare, in conditiile in care Bosnia a batut in Belarus. Ar mai fi o chestie ca bosniacii sa ia bataie in returul cu Belarus, dar deja ne agatam de un pai daca stam in sperante de-astea…

    Din pacate, Piturca dovedeste ca nu si-a invatat lectia nici la al treilea mandat. In momentul asta suntem prea saraci in talente ca sa ne permitem sa facem lotul dupa interesele unor impresari, chestii de-astea isi pot permite francezii, care au oameni de trei nationale cu care sa se bata la titlul mondial.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: