Moroşanu împotriva neamţului Liedert, bătaie brainless în superfight-ul Finalei Local kombat

20 Noiembrie 2011

 pe aceeaşi temă:  Finala Local Kombat, gala cu care Eduard Irimia intră definitiv în lumea bună a kickboxingului

Numeroşii amatori de trozneli în care cantitatea de ştiinţă tinde spre zero, iar cea de pumni spre infinit, vor fi cu siguranţă încântaţi de meciul făcut de Moroşanu contra neamţului Liedert  ieri 19 noiembrie 2011 în gala finală a Local Kombat/Superkombat.

 Cunoscătorii care apreciază însă calităţile tehnice şi tactice ale unui meci nu au cum să nu remarce însă că Moroşanu, păcălit şi de cvasi-anonimitatea adversarului său, a regresat subit Citește restul acestei intrări »


Finala Local Kombat, gala cu care Eduard Irimia intră definitiv în lumea bună a kickboxingului

20 Noiembrie 2011

 pe aceeaşi temă: Moroşanu împotriva neamţului Liedert, bătaie brainless în superfight-ul Finalei Local kombat

În sfârşit, după ani şi ani în care promotorul Eduard Irimia a părut că nu are resursele de a face din franciza Local Kombat ceva mai mult decât o anticameră a anticamerei circuitului K-1, a venit în sfârşit şi momentul descătuşării. Evident, după ce K-1 a dat faliment, dar asta contează mai puţin spre deloc. Important este că ambele gale organizate săptămâna asta de Eduard Irimia au fost succese răsunătoare: Fight Club WGP Oradea a adunat joi 800.000 de telespectatori pe EuroSport (medie pe durata transmisiunii), având un fight card care a amintit de nivelul unui turneu K-1 din vremurile bune, iar finala Local Kombat/Supercombat, transmisă de asemenea pe EuroSport şi încheiată acum două ore a fost şi ea destul de aproape ca nivel.

 Având în vedere că joi la Oradea au luptat sportivi ca Errol Zimmerman , Ben Edwards, Rico Verhoeven,  Hesdy Gerges, Roman Kleibl şi Stefan Leko  iar sâmbătă la Darmstadt, în finala Local Kombat, au urcat în ring Albert Krauss, Faldir Chahbari , Alviar Lima, Cătălin Moroşanu, Pavel Zhuravlev,  Ismael Londt ,  Erhan Deniz şi Serghei Lashchenko, devine evident că resursele la care are acum acces Eduard Irimia, coroborate cu „foamea” instaurată în lumea kickboxingului după căderea K-1, îi permit promotorului român să treacă la un cu totul alt nivel.

 Practic, în momentul de faţă singura competiţie a lui  Irimia rămâne Simon Rutz cu al său It’s Showtime. Ori, în condiţiile în care românul a stat cuminte în banca lui până la prăbuşirea K-1 şi  nu şi-a atras antipatiile de care are parte Rutz, eu unul îl văd ca având acum prima şansă de a prelua de la japonezi locul I pe piaţa kickboxingului pro.

 Anul viitor va fi probabil decisiv,  dar  semnele sunt Citește restul acestei intrări »


Delfinii maidanezi în Dâmboviţa – reclama şi trucajul anului

16 Noiembrie 2011

 Nu ştiu care firmă de panificaţie o fi plătit pentru reclama asta (în caz că nu e vorba de vreun nou grup de divertisment www based) dar realizarea mi se pare absolut genială, iar trucajul e de foarte bună calitate pentru acest nivel. Şi când te gândeşti că, nu cu mulţi ani în urmă, navele spaţiale de carton erau plimbate cu mâna în faţa unui ecran de catifea neagră, în filme cu bugete de sute de milioane de dolari.

 Ce ţi-e şi cu progresul tehnic. Enjoy:

Citește restul acestei intrări »


Cât valorează azi aurul de la Roşia Montană

11 Noiembrie 2011

Românii care nu sunt la curent cu evoluţia cotaţiei aurului (adică vreo 99.5% din populaţie)  probabil că se minunează de duioşia ultimelor reclame pe care RMGC le difuzează la  televiziunile comerciale din România.  În fond şi la urma urmei, până acum speţa era clară, ştiută de toată lumea:  reclamele astea erau mita pe care marile trusturi româneşti de presă o luau ca să nu spună românilor că RMGC vrea să radă vreo doi munţi (dintre care unul plin cu vestigii arheologice din epoca romana)  şi să umple cu cianuri un ditamai lacul de acumulare, pe care doar un stăvilar de pământ îl va împiedica s-o ia la vale.

Ei bine, în ultimele săptămâni, clipurile stupide gen „şi-aşa dăm banii pentru reclame pe post de mită la televiziuni, nu mai cheltuim şi pe partea de creaţie”  au fost înlocuite de reclame zguduitoare cu bătrâni care plâng văzând cum urmaşii le pleacă din zonă pentru că nu au unde munci. Pe scurt, marfă de calitate, care a costat ceva parale, şi care chiar poate păcăli câţiva românaşi mai tâmpiţei.

Dacă vă întrebaţi de unde această nouă abordare a RMGC, vă spun eu: Citește restul acestei intrări »


Prinţul Charles – Rege al României? (I)

1 Noiembrie 2011

 Ideea aducerii lui Charles, actualul moştenitor al tronului Marii Britanii, pe tronul României, a fost lansată pentru prima oară într-un editorial publicat de cunoscutul istoric britanic Tom Gallagher în „România Liberă” pe 30 iunie 2006. Articolul, dispărut (rămâne de văzut dacă temporar sau definitiv) de pe site-ul României Libere  se găsea la adresa  http://www.romanialibera.ro/a77231/acarul-paun-european.html şi conţinea următorul paragraf:

 „Iar dacă, utopic vorbind, Alteţa Sa Regală ar fi decis să renunţe la a mai aştepta ca mama sa să treacă la nefiinţă, ar fi învăţat româneşte şi ar fi hotărât să dea curs invitaţiei de a deveni şeful unui stat pe care l-a îndrăgit – vizitele sale regulare şi gesturile de protejare a unui patrimoniu deseori ameninţat – poate că se dovedea în final chiar cel mai bun domnitor de care România ar fi avut parte de la marele Carol I încoace”.

 Între timp, implicarea lui Charles Prince of Wales (titulatura sa oficială din acest moment) în România a tot crescut, (încă) moştenitorul Coroanei Britanice petrecându-şi vacanţele în România, achiziţionând numeroase proprietăţi în câteva sate săseşti semi-abandonateşi impicându-se într-o serie de proiecte, toate pentru cauze cât se poate de respectabile. Nimeni nu a mai adus însă în atenţia opiniei publice româneşti scenariul „Carol al III-lea” până în momentul în care documentarul „Wild Carpathia”, difuzat de postul de televiziune Travel Chanel, l-a avut ca personaj principal pe prinţul Charles, devenit avocatul României. Pe fondul unei prezentări aproape incredibil de pozitive a ţării noastre, documentarul cuprinde şi afirmaţia lui Charles că se trage din Vlad Ţepeş, şi acesta a fost declicul care a declanşat imediat un veritabil fenomen mediatic în online-ul românesc. Totul petrecându-se, desigur, pe fundalul iminentului anunţ de renunţare la succesiunea pentru tronul Marii Britanii, pe care Charles urmează să-l facă în favoarea primului său născut, prinţul William.

 În acest context, Ziua de Cluj a publicat în urmă cu patru zile un amplu articol intitulat „Charles de Romănia” şi de aici până un talk-show în prime time pe această temă n-a fost decât un pas.  Asta în ciuda faptului că marile trusturi de presă au primit interzis pe acest subiect, şi se feresc de el ca de o bucată de fier înroşit în foc.  Lucru cât se poate de explicabil, dacă Citește restul acestei intrări »