Iarna care a schimbat istoria lumii

 Nu, nu este vorba despre cele trei săptămâni de iarnă adevărată care au dat întreaga măsură a incapacităţii administrative a căpuşelor portocalii. Vorba ceea, n-am ajuns să fac „jurnalism” tip Antena 3 nici măcar pe blog, şi sper nici să nu ajung vreodată. Numai ideea acestei postări mi-a venit văzând cum o ţară poate fi pur şi simplu dată peste cap de o vreme ceva mai aspră ca de obicei, dar nu ieşită din comun, subiectul însă nu are nimic de-a face cu România sau măcar cu epoca modernă.

 Iarna la care mă refer este cea dintre anii 405 şi 406 după Hristos, când temperaturile extreme au făcut ca Rinul să îngheţe, iar triburile vandalilor, alanilor şi suebilor au profitat de acest eveniment rarisim pentru a trece în masă frontiera Imperiului Roman de Apus.  (Data tradiţională folosită de istoricii moderni, de la Gibbon incoace, era 31 decembrie 406, dar cercetările relativ recente ale lui Michael Kulikowski au dezvăluit că Sfântul Prosper din Aquitania şi-a „aranjat” un pic cronica, pentru a nu avea ani fără evenimente majore).

 Concluzia la care ajungi, dacă studiezi seria de evenimente declanşată în ziua de 31 decembrie 405, când podul de gheaţă format pe Rin, lâmgă Mainz, a fost suficient de gros pentru a susţine greutatea hoardelor barbare revărsate peste el,  e că  istoria pe care am învăţat-o noi la şcoală, în România comunistă, şi care ne învăţa că Imperiul Roman a căzut din cauza unei combinaţii între deteriorarea inexorabilă a sistemului sclavagist, ascensiunea religiei creştine, anarhia militară din imperiu şi năvălirile barbare nu prea face două parale.

 În realitate, un singur eveniment, produs din cauze meteorologice, asupra cărora omul nu poate avea nici acum ( după mai bine de 1600 de ani de progres tehnologic)  vreo influenţă, a declanşat o reacţie în lanţ care a pus pe butuci, în nici 75 de ani, cel mai puternic imperiu pe care l-a cunoscut vreodată omenirea.

 E dificil ca, într-o postare pe blog, să faci o analiză temeinică, la nivel ştiinţific. Cu toate astea, se pot puncta câteva aspecte care fac destul de clar faptul că această teorie (să-i spunem „catastrofică”) e mult mai realistă decât aberaţiile determinismului istoric.:

 1.  Triburile germanice revărsate peste Rin au făcut prăpăd în Galia, Hispania şi Italia, adică în regiuni pe care valurile de migratori nomazi pornite din pustiurile Asiei le puteau atinge foarte greu, din motive geografice. Consecinţele economice, pe termen lung, au fost devastatoare. Asta ca să nu mai pomenim faptul că zone din care se recruta cea mai mare parte a armatei Imperiului de Apus au ieşit de sub administraţia romană. 

2.  Din cauză că se aflau deja sub presiunea hunilor migratori, triburile germanice nu s-au mulţumit cu o incursiune de pradă, ci s-au stabilit pe teritoriul roman.  Acest fapt a făcut imposibilă restabilirea frontierei Rinului, pe unde au intrat apoi în Galia alte triburi germanice, şi mai sălbatice decât cele din primul val.

3.  Plecaţi cu hotărâre tipic germană spre ţările calde, vandalii au fost alungaţi din Spania de vizigoţi, aşa că au mers un pic mai la sud şi au ocupat în 429 provincia romană Africa, principalul grânar al Imperiului de Apus. Ulterior, în 455, au distrus Roma într-un hal care a dus la decăderea accelerată a celui mai important oraş al antichităţii. Demolarea apeductelor de către berbecii de asalt ai vandalilor a făcut imposibilă reluarea vieţii urbane după încetarea ostilităţilor, pentru simplul motiv că imperiul, complet devastat, nu a mai avut banii necesari să le reconstruiască. În mai puţin de 60 de ani, Roma a ajuns de la câteva sute de mii de locuitori la vreo 8.000.  Acest eveniment a dus la apariţia termenului de „vandalism”, păstrat până în zilele noastre..

4.  Lipsa unui teritoriu de pe care să se poată recruta o armată proprie i-a făcut pe ultimii împăraţi şi generali romani capabili  (Majorian si Aetius fiind cele mai notabile exemple) să se bazeze tot mai mult pe mercenari germanici, care costau enorm şi, de multe ori, trădau când îţi era lumea mai dragă, în favoarea conaţionalilor lor. 

 5.  După ce au ocupat coasta Africii de Nord şi Sicilia, vandalii s-au apucat de piraterie, în cârdăşie cu populaţia locală, care avea tradiţiile marinăreşti necesare. Distrugerea comerţului maritim în Mediterana de Vest a fost bomboana de pe coliva economiei Imperiului de Apus, în condiţiile în care  rutele comerciale de pe uscat erau deja blocate de barbari.

   Sigur că, în tot acest haos de nedescris, aristocraţia romană şi-a continuat intrigile penibile, de parcă nimic nu s-ar fi întâmplat, aşa că puţinele personalităţi care au apucat să demonstreze că ar fi capabile să întoarcă roata istoriei în ultima clipă au sfârşit asasinate ( Stilicho în 408, Aetius în 454, Majorian în 461). Dar realitatea simplă e că absolut nimic din toate astea nu s-ar fi întâmplat dacă Rinul nu ar fi îngheţat bocnă în blestemata zi de 31 decembrie 405, fix într-un moment în care Stilicho luase aproape toate trupele din garnizoanele de pe limesul renan ca să lupte contra regelui gotilor Radagaisus, cel care venise dinspre Carpaţi direct asupra Romei, cu intenţia declarată de a distruge oraşul din temelii şi de a sacrifica senatorii pe altarele zeilor germanici.

 Cum ar fi arătat lumea de azi dacă Rinul nu îngheţa fix când frontiera era complet neapărată şi nici o armată romană nu putea interveni? Câte secole de cumplită barbarie ar fi putut fi evitate? Câte războaie n-ar mai fi avut loc între statele ridicate pe ruinele unui imperiu aproape universal?  Nu vom şti niciodată, la fel cum nu vom şti cu certitudine nici dacă, fără această lovitură de ciocan primită în moalele capului, Imperiul de Apus ar fi regăsit drumul spre prosperitate şi glorie. Un lucru e însă sigur: şi acum, după mai bine de 1600 de ani, suntem în continuare la discreţia fenomenelor naturale extreme, care ne pot afecta în moduri care, pe moment, par aproape de neconceput…

Anunțuri

14 Responses to Iarna care a schimbat istoria lumii

  1. Mariusweb spune:

    Cum o spui tu te trec fiorii cand citesti. Cumplit trebuie sa fi fost sa traiesti vremurile alea, sa vezi cum se prabuseste totul in jurul tau.

  2. optimvs spune:

    Fericitul Augustin (ce ironie, nu? – ma rog, la catolici e sfant) a fost unul dintre cei care au avut ghinionul sa traiasca in acele vremuri. S-a nascut in 354 la Thagaste, in Africa romana, sub domnia lui Constantius al II-lea, fiul lui Constantin cel Mare, intr-o vreme in care disputele religioase si vreo ocazionala uzurpare erau cele mai rele chestii pe care ti le puteai imagina.
    A murit tot in Africa, la Hippo Regius, in 430, in vreme ce vandalii pregateau asaltul final asupra orasului. Apucase cumplitul dezastru al armatei lui Valens la Adrianopole, in 378, cand armata rasariteana a imperiului a fost nimicita de goti si evenimentele din 405-406 cu tot ce a urmat. Practic omul s-a nascut sub un imperiu roman mare, puternic si unificat si a murit cand din Imperiul de Apus mai existau niste cioburi.

  3. Burgermeister spune:

    Hai mai, ce naiba, parca-i din Game of Thrones, the winter is coming and The Others are coming with it. wtf?

  4. optimvs spune:

    Ceea ce ne arata doar ca nenea ala care a scris respectivele carti pentru copii a citit ceva mai mult decat publicul sau 😆

  5. cenusarul spune:

    foarte misto articolul. l-am citit cu placere.
    Cred ca hoardele care au trecut Rinul au facut-o si din cauza frigului, incercand sa se salasluiasca mai la sud, in conditiile unei mini ere glaciare.

  6. optimvs spune:

    Migratia triburilor germanice nu a avut legatura cu vremea. Pur si simplu triburile respective, alminteri sedentare, fusesera dizlocate de pe teritoriul lor de catre hunii mult mai salbatici, veniti din strafundul Asiei.
    Problema a fost ca fenomenul meteo foarte rar s-a petrecut fix cand triburile astea cautau cu disperare un mijloc de a fugi din calea hunilor si cand garnizoanele de la Rin fusesera chemate sa ajute la respingerea invaziei gotice venita dinspre Dunare.
    O dubla coincidenta care a schimbat probabil istoria Europei.

  7. politia presei spune:

    Nimic despre Basescu? Sigur n-a fost el de vina, n-a trecut ceva vandali cu vaporul peste Rin? Hai nu te sfii, baga mare.

  8. optimvs spune:

    Doamne, credeam ca macar la subiecte de-astea scapam de delirurile postacilor portocalii 😆

    Uite, asa, pentru tine, ca ingheti la ora asta in beciurile din Modrogan, iti zic ca si epoca aia a avut un Basescu al ei: idiotul de Valens, cel care i-a primit pe goti in imperiu, pe urma i-a impilat pana i-a facut sa se rascoale si, in finalul apoteotic, incercand sa elimine problema creata tot de el, si-a dus armata la dezastru in lupta de la Adrianopole. Asta desi armata Imperiului de Apus era la cateva zile de mars distanta, dar na, doar nu era acest Basescu al antichitatii sa imparta gloria si prizonierii numai buni sa fie vanduti ca sclavi cu propriul sau nepot, Gratian…

  9. graudegasitid spune:

    Cred ca erau pe duca oricum. Iarna doar a scurtat agonia.

  10. optimvs spune:

    Imperiul traversase momente de criza mult mai grave decat cel de la inceputul sec V, si le depasise cu bine. Efectul invaziei a fost nimicitor, s-au pierdut pe loc doua provincii mari, care asigurau bani si recruti pentru armata. Ulterior s-a pierdut si Africa, si din momentul ala n-a mai existat scapare, imperiul de Apus era redus la Italia, o bucata din iliria si o mica enclava in nord-vestul Galiei.

  11. GreuDeGasitID spune:

    daca nu era iarna aia acum erai pe malul dunarii asteptand sa inghete:)

  12. optimvs spune:

    Nu ne putem trasa genealogia atat de departe, asa ca n-avem de unde sa stim de care parte a limesului erau stramosii acum 1600 de ani.
    Cert este ca istoria lumii putea arata cu totlul altfel, daca nu se producea un simplu inghet…

  13. cenusarul spune:

    pentru mocofanul de la PDL care il cauta pe Basescu in sec. V, am o veste buna: a existat. Il chema Basiliscus (varianta latina a lui Basescu) si a reusit sa piarda toata flota romana la capul Bon, dupa care a fugit si, cand toata lumea ii cerea gatii, s-a refugiat in Sfanta Sofia.

  14. optimvs spune:

    Bravo, senzationala comparatia 😆

    Mai ales daca ne gandim ca dupa ce a dus la pierzanie intreaga flota romana, Basiliscus a reusit cumva sa scape cu viata si apoi, dupa cativa ani, sa uzurpe tronul 😆

    P.S. Sfanta Sofia in care s-a refugiat nu trebuie confundata cu ctitoria lui Justinian, ridicata pe acelasi loc cateva decenii bune mai tarziu.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: