Prăbuşirea pseudo-Braziliei lui Scolari, un triumf al fotbalului adevărat

 Eram prea mic când Pele s-a lăsat de fotbal,  iar din frânturile de rezumate disponibile pe net e greu să-ţi dai seama care era nivelul celebrei echipe a Braziliei din 1970 în comparaţie cu al adversarelor. Espana 1982 e primul Mondial pe care mi-l aduc clar aminte şi am fost uluit de felul în care meschina Italie a reuşit, într-o zi de graţie a lui Paolo Rossi, să elimine magnifica Brazilie a lui Socrates, Zico si Falcao. Practic, acea echipă de artişti a rămas pentru mine un reper al fotbalului-spectacol pe care nu l-au depăşit nici măcar generaţiile lui Romario sau Ronaldo, în ciuda titlurilor mondiale câştiate pe merit în 1994 şi 2002. Sigur, nu l-au depăşit dar nici nu l-au făcut de râs, pentru că Romario şi Bebeto sau Ronaldo, Ronaldinho şi Rivaldo erau fotbalişti brazilieni în adevăratul înţeles al cuvântului, jucători care ştiau şi să facă aproape orice cu mingea dar şi să înscrie cu ochii închişi din poziţii aproape inimaginabile.

 Ei, dar a venit şi această Copa do Mundo 2014, ediţie la care toată planeta se aştepta ca Brazilia să mobilizeze tot ce are mai bun în încercarea de a câştiga pentru a şasea oară trofeul suprem, de data asta în faţa propriilor suporteri. Cunoscătorii brazilieni (şi nu numai) au cam strâmbat din nas când au auzit că vârfurile convocate de Selecao erau slab cotaţii Fred şi Jo, dar până la urmă era greu să-l „sucească” vreunul pe Scolari, antrenor care câştigase ultimul titlu al Braziliei în 2002 făcând totuşi o selecţie raţională  şi aducând la turneul final de atunci o Brazilie încântătoare.  Aşa că Felipao a mers mai departe, lăsându-i acasă pe Kaka, jucător care totuşi avea ce aduce în jocul ofensiv al Braziliei sau  pe Miranda şi Felipe Luiz, fundaşii de fier ai unui Atletico Madrid care a uimit lumea fotbalului prin soliditate defensivă.

 După care a urmat meciul inaugural, în care o Brazilie de-a dreptul impotentă a fost scoasă câştigătoare printr-unul din cele mai ruşinoase arbitraje din istoria Cupei Mondiale.  Nu are rost să  insist pe acest joc sau să iau la rând meciurile în care Brazilia s-a făcut de râs, că doar le-a văzut toată lumea. Cert e că mascarada a culminat cu două noroace nu chioare, ci oarbe de-a binelea, Brazilia trecând de Chile la penalty-uri după ce chilienii au avut o bară în minutul 120 şi apoi începând meciul cu Columbia de la 1-0 din cauză că un fundaş columbian a stat şi s-a uitat la minge în vreme ce Thiago Silva venea din spate şi o băga în poartă. 

 Doar că noroacele astea plus arbitrii cu fluierul înfundat cu pământ au adus această pseudo-Brazilie a lui Scolari în semifinale, adică într-o fază a competiţiei în care, exceptând scenariile cu echipe-gazdă purtate până acolo de arbitraj, dai în mod inevitabil de echipe foarte tari. Cum Brazilia nu putea întâlni Brazilia (probabil singurul scenariu în care se putea califica în finală ) a trebuit să joace cu o echipă care chiar avea ce căuta acolo. Ghinionul a făcut ca această echipă să se mai numească şi Germania, adică genul de trupă care îţi dă câte poate, fără să-şi facă socoteli tâmpite de genul „să nu zică lumea că n-am avut adversar”, iar rezultatul a fost acest 7-1 umilitor. Prin care, de fapt, fotbalul adevărat a triumfat zdrobitor asupra meschinăriei, ciupelii şi smenurilor făcute cu arbitrii. 

 Îşi aminteşte cineva vreo fază în care Germania să fi fost clar avantajată de arbitru la acest Mondial? Un meci pe care să-l fi câştigat cu noroc chior? Nu, şi asta pentru că nemţii au în spate aproape 6 milioane de fotbalişti legitimaţi, nu combinaţii făcute cu mafioţii de la FIFA sau babe plătite să frece amuletele până iese fum din ele…

 În câteva vorbe, cam asta e concluzia meciului de aseară, ăsta e motivul acestui uluitor 7-1, nu astrele, spinarea lui Neymar sau galbenul luat cu stupiditate incredibilă de Thiago Silva.

 P.S.  Evident, acum i-ar fi cam greu lui Scolari să apară pe stradă în Brazilia şi nu rămâne decât să sperăm că el şi fotbaliştii brazilieni vor avea de suferit doar strict în plan profesional.

 Merită însă observat un lucru destul de îngrijorător: nu suntem noi singura ţară în care un selecţioner poate convoca şi băga în teren pe cine vrea, în ciuda oricărei logici, bătându-şi astfel joc de nervii unei naţiuni întregi. Sigur, Scolari nu e Piţurcă, în sensul că are un titlu mondial la activ, deci se putea totuşi spera în mod raţional că ştie el ce face. Chiar şi aşa însă, lipsa de reacţie a unor federaţii pline de oameni cu experienţă uriaşă în fotbal la aceste selecţii făcute aberant mi se pare cel puţin bizară. Până la urmă, se presupune că înainte de a fi preşedinte de federaţie, secretar general sau mai ştiu eu ce preşedinte de comisie eşti totuşi un suporter al respectivei Naţionale, îţi doreşti ca echipa ţării tale să se prezinte cât mai bine. Iar uneori pentru atingerea acestui scop e nevoie să „rupi pisica”, indiferent dacă asta înseamnă să achiţi nişte penalităţi…

10 răspunsuri la Prăbuşirea pseudo-Braziliei lui Scolari, un triumf al fotbalului adevărat

  1. GreuDeGasitID spune:

    da, mi-a placut. nu mi-a venit sa cred dar asa meciuri sa tot fie🙂
    Ma intreb daca o echipa comunala de la noi se descurca mai bine.

  2. optimvs spune:

    E clar ca brazilienii au cedat psihic pe la 2-0, stiau ca ala e deja un scor de la care nu-i mai intorc ei pe nemti, nu cu echipa asta in orice caz.

  3. cobol spune:

    Nemtii au dat in 2010 de Spania care atinsese varful de forma al unei generatii de aur, altfel aveau deja 4 titluri mondiale.

    • optimvs spune:

      Bine, pe sistemul asta daca nu lua Suarez rosu in sfertul ala cu Ghana, probabil avea Uruguay-ul 3 titluri la ora asta. De Olanda era foarte posibil sa fi trecut, cu Suarez in teren langa Forlan si Cavani.

  4. GreuDeGasitID spune:

    au cedat dar macar sa se mute in fata portii si sa se apere. sa reduca din rusine.

    • optimvs spune:

      Asta am zis-o si eu aseara cand am vazut cum a recuperat Kroos mingea pentru golul de 3-0 (sau de 4-0?😆 ) : Scolari trebuia sa mai bage un inchizator, sa puna echipa cu fundul in poarta si sa limiteze proportiile dezastrului, ca altceva nu se mai putea in meciul ala.

      Problema e ca brazilienii obisnuiti si-ar fi iesit din minti daca scotea petarda de Fred ca sa bage in locul lui un jucator defensiv gen Ramirez…

  5. GreuDeGasitID spune:

    La ce probleme politice au, asta o sa fie bomboana de pe coliva.

    • optimvs spune:

      Sa fim seriosi cu problemele politice. Brazilia, fiind un mare exportator de materii prime, nu a fost in nici un fel afectata de criza, asa ca „baietii destepti” tot incearca sa-i provoace macar una politica. Pana acum nu prea le-a iesit.

  6. GreuDeGasitID spune:

    si cum, nimic despre basescu? mircea basescu?🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: