De ce sunt complet irelevante protestele anti-PSD

30 ianuarie 2017

L-am văzut azi pe ministrul Justiţiei niţel cam agitat şi zău că nu înţeleg de ce. S-o luăm metodic:

  1.  În 2014 PDL avea 138.714 membri iar „vechiul” PNL avea si el 115.181 de membri (de-aia cu carnet, cotizaţie etc, nu simpatizanţi) Cu alte cuvinte, în mod normal noul PNL (adică PDL+PNL=love ) ar trebui să aibă lejer peste 253.000 de membri. E greu de spus câţi are USR-ul (în 2014 nu exista ca partid iar date mai recente n-am) dar vreo 50.000 tot or fi. Cu alte cuvinte  noul PNL şi USR au în toată ţara vreo 300.000 de membri cu carnet.
  2.  Cum Bucureştiul are peste 2 milioane de locuitori după toate calculele, iar în ţară cam toată lumea e de acord că n-au mai rămas nici 20  de milioane de români, ar rezulta că aici ar trebui să fie cel puţin 10% dintre membrii acestor partide, adică 30.000 de oameni. Asta fără a lua în calcul că aici e capitala, aici sunt toate instituţiile centrale, aici se năpustesc toate lichelele aflate în căutarea unei sinecuri.
  3.  Singur că nici un partid n-o să reuşească să mobilizeze la vreun miting TOŢI membrii din oraşul respectiv, dar pe de altă parte putem fi siguri că activiştii care s-au conectat la un moment dat la ugerele bugetului de stat o să vină la un asemenea miting cu căţel, cu purcel, cu toată familia etc. Toate leprele alea pedeliste înfipte vreme de 10 ani prin diverse AGA şi CA credeţi că au stat acasă sau că au cărat la protestul anti-PSD tot clanul?
  4. Am ajuns deja la vreo 30.000 de penelişti, pedelişti şi USR-işti, fără a socoti diverşii angajaţi ai ONG-urilor cu profil politic (finanţate de Soros, de diverse ambasade, de diverse fundaţii europene etc) . În Bacău s-ar putea să nu fie prea mulţi, dar în Bucureşti avem sigur cel puţin Citește restul acestei intrări »

Metoda prin care decid securiştii de la Digi, Dolce şamd ce televiziuni fac audienţă

25 ianuarie 2017

ideile şi informaţiile din acest articol pot fi preluate doar cu citarea sursei.

Practic toţi românii pe care îi mai interesează televizorul folosesc servicii furnizate fie prin cablu, fie prin DTH (satelit  direct to home), fie prin IPTV de către marii operatori: Digi, Dolce/Telekom, UPC. Românii din străinătate se „descurcă” şi ei în multe cazuri cu o „cutiuţă” de la Digi sau Dolce, luată pe contract din ţară de ei sau de vreo rudă şi conectată apoi la o antena oarecare de satelit reglată pe direcţia potrivită de un priceput (chestie cam ilegală dar total neverificabilă de către operator şi care oferă servicii la un preţ derizoriu comparat cu cele de pe pieţele locale din Italia, Spania, Germania, Franţa etc) .  Şi toţi aceşti oameni folosesc (în principiu, că mai există şi piraţi dar puţini) echipamentele de decodare a semnalului furnizate de operator.

Pe vremuri, când transmisia prin cablu se făcea analogic, omul îşi seta posturile în propriul televizor în ordinea dorită, folosind meniul televizorului.  Si acum chestia asta mai merge în cazul cabliştilor care încă mai păstrează şi transmisie analogică, dar posturile oferite sunt tot mai puţine şi printre ele nu se numără cele din pachetele suplimentare (oricum această posibilitate de recepţie o să dispară destul de curând). Odată cu trecerea la digital,  abonatul a început să schimbe posturile nu cu telecomanda televizorului ci cu telecomanda STB-ului. O vreme , lucrurile au mers la fel ca şi în cazul analogicului: scanai posturile, ele intrau în ordinea stabilită de operator după care, din meniul „cutiuţei” le aranjai cum vroiai.

Treaba asta a mers cum era normal să meargă până acum vreo 2-3 ani, când „băieţii” şi-au dat seama că aici e un mare şmen de făcut. Aşa că au forţat pe gâtul utilizatorilor un update de firmware (softul intern cu care funcţionează „cutiuţa”, receptorul, STB-ul sau cum vrem să-i spunem)  şi prin asta AU ÎMPIEDICAT UTILIZATORUL SĂ ALEAGĂ ORDINEA CANALELOR ÎN GRILĂ.  Pe româneşte: până atunci, dacă tu erai fan Radu Moraru şi  vroiai să ai Naşul TV pe pe locul nr 1 în grilă, intrai în meniul „cutiuţei” şi setai chestia asta. De atunci însă, Naşul TV zace OBLIGATORIU în grila Digi TV între celebrele Estrada TV şi TV H, pe poziţia 109, iar la Dolce şamd situaţia este absolut similară. (Şi da, ştiu ca la postul asta poţi vedea zilnic aberaţii din bezna minţii lui Cartman, pardon Cartianu  şamd, nu asta e ideea)

 Nu e nevoie să fii vreun geniu ca să-ţi dai seama că audienţa unor posturi TV poate fi afectată grav prin această manevră. Un telespectator care butonează posturile de ştiri când se întâmplă vreun eveniment o să se „învârtă”folosind funcţia „next” a telecomenzii  în zona din grilă în care sunt grupate acestea.  În nici un caz n-o să sară prin toată grila, la poziţii pe care nici n-ai cum să le ţii minte dacă n-ai făcut vreo fixaţie. Citește restul acestei intrări »


Despre Soros şi eşecul colosal al SRI

23 ianuarie 2017

ideile şi informaţiile din acest articol pot fi preluate doar cu citarea sursei.

Nu vă speriaţi, nu mi-am pierdut busola, nu urmează un delir despre bubuli, noua ordine mondială, cabală, masoni şamd. Lucrurile sunt de fapt foarte simple şi în asemenea situaţii cel mai bine este să lucrezi chiar cu materialul clientului, cum spun croitorii. Citez din cartea lui George Soros „The alchemy of finance” publicată pentru prima oară în 1987 şi retipărită destul de frecvent în diverse limbi:

„It will come as no surprise to the reader when  I admit that I have always harbored an exaggerated view of my self-importance – to put it bluntly, I fancied myself as some kind of god or an economic reformer like Keynes (each with his General Theory) or, even better, like Einstein (reflexivity sounds like relativity). My sense of reality was strong enough to make me realize that these expectations were excessive, and I kept them hidden as a guilty secret. This was a source of considerable unhappiness through much of my adult life. As I made my way in the world, reality came close enough to my fantasy to allow me to admit my secret, at least to myself. Needless to say, I feel much happier as a result.

Omul a admis cât se poate de deschis, cu 2 ani înainte de căderea Cortinei de Fier, că s-a visat mereu ca un soi de Dumnezeu sau măcar ca un mare reformator, că discrepanţa dintre visele lui şi realitate îl făcea foarte nefericit şi că pe măsură ce şi-a croit drum în viaţă a reuşit să facă în aşa fel ca realitatea să înceapă să se apropie de modul în care îşi dorea el să fie lumea.  (cine are dubii că l-am citat corect şi complet găseşte pasajul chiar pe Google books).

Fidel crezului exprimat mai sus, după ce Cortina de Fier a căzut George Soros s-a apucat să făurească o nouă Europă de Est, conformă cu viziunea lui despre lume. O dorinţă deloc ilegală în sine şi până la urmă nici măcar foarte imorală, câtă vreme Soros nu este vreun criminal în serie iar implementarea viziunii lui a presupus inclusiv acte de filantropie pe care nu le poate nega nimeni.  Doar că în acest fel a apărut o „mică” problemă, în sensul că viziunea lui George Soros despre lume este bazată pe valori de multe ori total diferite de cele tradiţionale în această parte de lume. Iar modul în care au înţeles unii dintre colaboratorii lui să promoveze această viziune aduce de multe ori mai degrabă cu modul de operare al unei aşa-numite „coloane a cincea” decât cu un simplu lobby care îşi propune să promoveze anumite valori.

Aici intervine în discuţie SRI, adică serviciul special al statului român a cărui datorie este inclusiv să Citește restul acestei intrări »


Suspendarea lui Iohannis- cea mai mare greşeală pe care o poate face PSD

22 ianuarie 2017

Probabil băieţii din servicii (care îl susţin cam pe acelaşi principiu vechi de peste 1000 de ani al gărzii varangiene, care îl susţinea necondiţionat pe împăratul bizantin aflat pe tron, oricine ar fi fost el) i-au zis lui Iohannis că rătăciţii de pe facebook nu se mai mobilizează. Şi că nu mai ţin poveştile cu „societatea civilă”, „tinerii frumoşi şi liberi” etc.  Până la urmă era o chestie vizibilă cu ochiul liber, despre care am scris şi eu ieri.  Aşa că Iohannis a făcut ceea ce era normal să facă un lider al opoziţiei, adică a convocat activiştii PNL şi USR precum şi pe susţinătorii fideli ai celor două partide la un miting politic, cu temă clară anti-PSD.  După care s-a pus în fruntea mulţimii, fie şi numai pentru câteva minute, pentru a da semnalul clar cu privire la cine este jupânul.

Oricine are dubii cu privire la această interpretare poate să revadă imaginea cu uriaşul banner „Iliescu lângă Vişinescu” care deschidea marşul sau poate asculta lozincile „PSD ciuma roşie” scandate nonstop pe toată durata manifestării. Practic desfăşurarea protestelor a scos complet din discuţie varianta unui miting apolitic anti-amnistie.

Acum mingea este în curtea PSD, care s-ar putea prevala de faptul că Iohannis a ieşit în mod evident din limitele rolului prevăzut de Constituţie pentru preşedintele României şi ar putea declanşa procedurile de suspendare.  Are tot dreptul legal s-o facă, dar politic vorbind ar comite o eroare uriaşă. Asta pentru că Citește restul acestei intrări »


Coincidenţa cu incendiul de la Bamboo a picat cam prost pentru statul de drepţi

21 ianuarie 2017

Sigur că treaba pe care o face Ponta e o ticăloşie aproape de neimaghinat dar interesant este faptul că incendiul din Bamboo i-a cam pus cu botul pe labe inclusiv pe fanii statului de drepţi. Mă refer desigur la cei care sunt fani din prostie, nu pe bani. Am dat un ochi pe diversele site-uri şi conturi ale postacilor sistemului şi lumea care comentează pe-acolo pare cam dezumflată, sunt mult mai puţine mesaje decât de obicei etc.  Se pare că multi cetăţeni prostiţi de propaganda binomistă se întreabă acum dacă nu cumva incendiile astea prea pică la ţanc când e nevoie de ele?

Desigur, în cazul Bamboo nici vorbă nu poate fi de scenarii de soiul ăsta. (clubul a mai ars oportun de câteva ori, patron e un italian superdubios etc) Şi numai un idiot poate crede că spera Iohannis să trezească emoţii dacă piereau pe-acolo în flăcări piţipoancele tunate şi cocalarii căpiaţi de atâta „făină” care formează în mod normal publicul respectivului stabiliment. Dar România chiar este (din păcate) bine garnisită cu idioţi, aşa că Citește restul acestei intrări »


Scandalul din SRI, varianta cinematografică

21 ianuarie 2017

De incredibilă actualitate:

Varianta cu subtitrări româneşti o găsiţi aici.

Desigur, „Anaconda” Elena Istode nu prea arată cum arăta Mireille Darc în 1972 dar în apărarea ei trebuie spus că probabil s-ar fi descurcat mai bine în casa conspirativă. Şi în orice caz ar fi fugit cel mult cu un miliardar penal, nu cu un muzician falit.

În rest însă, de urmărit cu atenţie tot circul cu directorul şi adjunctul care Citește restul acestei intrări »


„Anaconda” Elena Istode, noua imagine a SRI

20 ianuarie 2017

România TV şi Ion Cristoiu au prezentat ieri câteva poze în care generalul Elena Istode, fost şef al Direcţiei de Securitate Economică din SRI, în prezent (zic unii) „şefa acoperiţilor” făcea plajă şi vizita obiectivele turistice la Monaco în compania fostului deputat CristianRizea şi a soţiei acestuia. Pentru cine nu ştie, Cristian Rizea este un personaj intrat în Parlament în 2008 (cam în perioada în care, după propriile declaraţii ale lui Rizea, ar fi fost făcute aceste fotografii)  şi care reuşise deja în 2011 să facă obiectul unui dosar al ANI pentru nişte neconcordanţe grave între venituri şi cheltuieli.

 

„Anaconda” Elena Istode pozând pe iahtul închiriat de Rizea sursa foto: blogul lui Ion Cristoiu

În prezent, Cristian Rizea este trimis în judecată de DNA pentru trafic de influenţă, spălare de bani şi influenţarea declaraţiilor, în urma unor fapte COMISE ÎN 2009.

Din capul locului mă văd nevoit să precizez că nu mi s-ar părea normal ca viaţa socială a conducerii SRI să fie subiect de interes public. DAR NUMAI CU CONDIŢIA ca aceasta să nu includă  asocieri extrem de strânse cu indivizi certaţi cu legea şi a căror ascensiune dubioasă în politică să pară al naibii de sincronizată cu interacţiunea cu unii şefi ai SRI.

Mai pe româneşte:  înţeleg perfect argumentul că Elena Istode o cunoştea din facultate pe soţia lui Rizea şi dacă vedeam poze de la Monaco de pe vremea când nici  nu se punea problema ca Rizea să ajungă parlamentar nu aş fi făcut nici măcar efortul de a ridica o sprânceană. Ba chiar i-aş fi considerat ultimii oameni pe cei care ar fi încercat să facă din asta un caz. Dar, conform afirmaţiilor făcute chiar de Rizea în direct la România TV, pozele au fost făcute cam Citește restul acestei intrări »


Kovesi, factura şi singurătatea anteniştilor

19 ianuarie 2017

L-am văzut zilele trecute pe Mircea Badea clamând cu patos că ei, angajaţii Antenei 3, au fost singurii care au luptat contra sistemului. Sigur, omul nu e neapărat cel mai informat de pe-acolo, dar orişicât, având în vedere că mi-a aranjat de un mandat de interceptare pe siguranţă naţională când mi-a citat pe larg articolul despre bloggerul lui Băsescu dedat la ciordeli din Metro, îndrăznesc să afirm că ar fi trebuit să-şi ia nişte rezerve. Nu de alta, dar eu unul scriu nonstop contra lui Băsescu de prin 1996 fără să mă plătească nimeni un leu pentru asta, darmite mii de euro pe lună.  Pur si simplu nu l-am putut suporta de pe vremea escrocheriilor cu plăcuţele „aici sunt banii dumneavoastră”   comandate în Elveţia, cu „spargerea” CFR-ului etc etc etc. Lucram la „Adevărul Economic”  pe vremea aia iar răposatul Viorel Sălăgean (Dumnezeu să-l ierte)  mi-a dat pe mână o rubrică de comentarii politice unde l-am avut client favorit pe Băsescu vreme de vreo 8 ani.  (apropo de Viorel Sălăgean, fost secretar de partid pe presă şi edituri pe vremea lui Ceauşescu  – nici măcar O SINGURĂ DATĂ nu m-a cenzurat pe fond, omul înţelegea democraţia şi libertatea de exprimare infinit mai bine decât bandele de puţoi care behaie anticomunisme de operetă în online-ul românesc).

Cât despre chestiile pe care le-am scris pe barba mea aici din 2007  încoace, le poate consulta oricine are timp şi chef, cu alte cuvinte mă pot lăuda că am fost antibăsist  cam de când e Băsescu relevant în politică, doar că am făcut-o STRICT DIN CONVINGERE.

În schimb, ce n-am făcut (şi nici n-o să fac vreodată) sunt chestii de genul celei la care s-au pretat Antena 3 ( şi România TV desigur) apropo de celebra factură prin care Ghiţă vroia să demonstreze că s-a dus la Cluj să-i rezolve lui Kovesi problema cu plagiatul.  Apărarea lui Kovesi era oricum imbecilă câtă vreme era irelevant la ce dată a făcut firma lui Ghiţă o comandă pentru servicii de transport aerian (din moment ce data comenzii era anterioară poveştii cu plagiatul, desigur).  Dar a spune că de fapt Luluţa nu ştie să citească o factură şi că ar fi confundat data înregistrării firmei lui Ghiţă la registrul comerţului (întâmplător tot din 2009)  cu data emiterii comenzii reprezintă o manipulare de o jegoşenie greu de imaginat. La care Ciuvică de pildă s-a pretat fără nici un fel de greţuri, în ciuda faptului că răspunsul dat de Kovesi excludea complet o asemenea interpretare. Citește restul acestei intrări »


O dedicaţie pentru dl. gen. (r.) Coldea şi Luluţa Kovesi

18 ianuarie 2017

Ştiu că nu prea v-a plăcut cartea, voi mai mult cu „La Chilia-n port” şamd, aşa că haideţi să vă ajut eu cu un fragment din piesa „Vlaicu Vodă” de Alexandru Davila:

„Mîndră e şi Clara doamna, azi – cînd frînele puterii

Par pe mîini a-i fi lăsate de nevrednicul voivod -;

Mîndră şi papistăşimea că se-nfige prin norod;

Şi e mîndru Kaliany – ce-şi închipuie, nerodul,
 
Că el toate le-nstrunează, sfatul, doamna si voivodul -.
 
Toţi îs mîndri, toţi îs falnici. Vodă singur e smerit.
 
Dar smerenia-î e umbră, ce de pizmă 1-a ferit.
 
El mereu în ea se-afundă şi, cucernic, pururi tace;
 
Dar din umbră şi tăcere vodă face şi desface,
 
Îi ajunge – ca să ţină toate-n mîna sa de fier –

Citește restul acestei intrări »


Luluţa s-a prins că Ghiţă are totuşi imagini cu lăutarii statului de drept

17 ianuarie 2017

Într-un interviu acordat (cum altfel) celebrului nume conspirativ pseudonim Ioana Ene Dogioiu de la ziare.com, Luluţa Kovesi declară negru pe alb „Nu am participat la evenimente private cu Sebastian Ghita, nu am participat la evenimente organizate de acesta. Sunt situatii in care participand la evenimente, a caror lista de invitati nu o pot cenzura, sa intalnesc persoane inculpate, care erau implicate in dosare DNA sau ulterior au fost cercetate. Dar acest lucru nu ma face prietena cu acele persoane.”

Evident, asta este varianta 2017 a celebrului „jur că nu am lovit copilul nici în plex cu pumnul, nici în faţă cu pumnul”:

 

Orice om sănătos la cap îşi dă seama foarte bine că Ghiţă n-a susţinut nici o clipă că ar fi organizat el paranghelia la care Luluţa ar fi chefuit pe sinistra melodie pentru puşcăriaşi „La Chilia-n port”.  Dacă aş vrea să fiu rău aş presupune că poate era organizată de Coldea la o casă conspirativă, să arate şefului celulei CIA cum se distrează băştinaşii, de pildă. În orice caz însă, lucrurile sunt clare: Citește restul acestei intrări »


Locul din UE unde Ghiţă se poate ascunde fără riscul de a fi extrădat

16 ianuarie 2017

În toată discuţia despre Turcia, Israel, Iordania şi alte ţări mai mult sau mai puţin amatoare de extrădări spre care s-ar fi putut îndrepta fugarul Ghiţă, câteva lucruri par să fi fost complet scăpate din vedere. În primul rând El Fugitivo nu are cetăţenie israeliană precum Schwartzenberg (presupusul asasin al lui Codruţ Marta) aşa că în virtutea bunelor relaţii bla-bla Israelul ar fi probabil destul de dispus să facă uitat refuzul de a-l extrăda pe Elan livrându-l pe Ghiţă. În al doilea rând, o fi Erdogan prieten cu Ponta, dar Turcia tocmai vrea să obţină extrădarea lui Fethullah Gülen, deci Ghiţă ar risca să fie folosit în cel mai bun caz drept exemplu şi în cel mai rău caz drept monedă de schimb. Şi în fine la Amman o fi fost o puşcărie secretă a CIA iar serviciul secret Iordanian (GID) o fi cel mai important partener al CIA din zonă, dar Trump tocmai îşi pune omul la şefia CIA aşa că eventualilor amici ai amicilor lui Ghiţă s-ar putea să le fie cam peste mână să ascundă un asemenea personaj şi să refuze o cerere de extrădare.

În plus nu trebuie scăpat din vedere faptul că Ghiţă mai mult ca sigur se droghează acum nu cu substanţe psihotrope ci cu efectele pe care dezvăluirile sale le au asupra lui Coldea, Kovesi şamd. Cu alte cuvinte e 100% sigur că vrea să nu scape nici o şopârlă de-a lui Ciutacu, nici o tiradă a lui Gâdea, nici un delir verbal al lui Băsescu de la B1.  Sigur, el e marele IT-st care vindea softuri de milioane de euro SRI-ului, dar televiziunea asta prin IP are marele dezavantaj că o mai lasă nervii când ţi-e lumea mai dragă, în special când nu poţi risca să urmăreşti talk-show-ul favorit în barul de la Ritz şi trebuie să cauţi locaţii ceva mai greu accesibile.  Aşa că satelitul e sfânt, iar cele prin care emit Telekom şi Digi bat doar colea, în Europa şi în vreun colţ vestic din Asia Mică (dar deja am stabilit că Turcia pică).

Nu disperaţi însă, pentru că Ghiţă are totuşi la îndemână o soluţie simplă, sigură şi de o eleganţă copleşitoare: Citește restul acestei intrări »


5 motive pentru care serviciile secrete nu trebuie să conducă o ţară

15 ianuarie 2017

Articolul este dedicat oamenilor sănătoşi la cap din SRI, SIE, SPP, STS şamd.

 

  1. Serviciile secrete sunt create şi organizate pentru a împiedica anumite activităţi (spionaj, terorism, infracţiuni economice care pot aduce atingere siguranţei naţionale, sabotaj etc etc), nu pentru a conduce o ţară. Afirmaţia poate părea un truism, dar în epoca lui Coldea acest adevăr elementar a fost complet dat uitării. Prin modul în care este constituit şi organizat, un serviciu secret este nepotrivit pentru a lua deciziile majore de politică internă şi externă ale unei ţări, exceptând desigur situaţia în care tot aparatul din ministerele Economiei, Comerţului, Industriei etc etc etc s-ar muta la SRI, pe posturi de analişti.
  2. Într-o ţară care se vrea democratică, exercitarea puterii de către un serviciu secret va duce inevitabil la revolte. Oamenii vor să aibă măcar iluzia că votul lor contează, în momentul în care această iluzie este spulberată brutal lucrurile vor intra mai devreme sua mai târziu pe o spirală periculoasă, care duce în final la revolte de stradă, schimbări violente de regim şamd. Adică exact la lucrurile pe care un serviciu secret ar trebui să le împiedice.
  3.  Prin natura lor serviciile secrete au în mod instituţional tendinţa de a evita comunicarea, de a-şi ţine departe de ochii lumii modul de funcţionare, mecanismul decizional etc.  Pe de altă parte, într-o societate democratică oamenii vor să li se explice mereu de ce conducerea pe care au ales-o ia anumite decizii. Ba mai mult, vor să fie în contact permanent cu decidenţii pe care i-au ales măcar prin intermediul televizorului şi al social media dacă nu direct. La polul opus, conducerea operativă a unui serviciu secret ar trebui să evite pe cât posibil lumina reflectoarelor (din acest punct de vedere generalul Predoiu de la SIE fiind un exemplu foarte bun).  Dacă serviciile secrete exercită de facto puterea, oamenii vor avea foarte repede impresia că Citește restul acestei intrări »

Desfiinţarea funcţiei de prim-adjunct, singurul mod în care SRI poate fi adus în mod real sub control civil

13 ianuarie 2017

România priveşte azi cu oroare în abisul creat de regimul Băsescu şi vede cum doi oameni (Florian Coldea şi Laura Codruţa Kovesi) ajunseseră să conducă de fapt ţara prin mijloace care amintesc de teroarea stalinistă a anilor ’50 ai secolului trecut. O să ziceţi că exagerez, dar dacă înlocuim publicul adus la procesele staliniste pentru a scanda chestii gen „chiaburul, ochiul dracului, duşmanul poporului” cu divizia de postaci a „statului de drept” care le linşa în online pe victimele lui Kovesi, cele două imagini încep să se suprapună aproape perfect. Sigur, lipseşte regimul de exterminare din puşcării, dar asta doar pentru că binomul a fost niţel încurcat de europenii ăştia fiţoşi.
Cum a fost însă posibil să se ajungă aici? Foarte simplu, prin eludarea controlului civil asupra SRI, graţie înfiinţării funcţiei de prim-adjunct al directorului. Acest artificiu extrem de simplu a permis ca directorul să fie o figură administrativ-decorativă, care contrasemnează hârtii, dă interviuri şi strânge mâini pe la întâlnirile cu partenerii străini, în vreme ce puterea reală, operativă, este deţinută de primul adjunct. Provenit din rândul cadrelor serviciului, nu paraşutat din sfera politică, directorul operativ conducea de fapt instituţia.
Evident, de aici până la subordonarea totală a comisiilor parlamentare de control prin infiltrarea diverşilor georgianpopi n-a mai fost decât un pas. Iar cireaşa de pe tort a venit când, prin Citește restul acestei intrări »


A reuşit Ghiţă să-l termine pe Coldea?

12 ianuarie 2017

Dezvăluirile făcute de Sebastian Ghiţă pe 11 ianuarie au potenţialul de a-l duce pe Florian Coldea din postura de „eminenţă cenuşie” a lui Klaus Iohannis direct la puşcărie, dar pot la fel de bine să se dovedească o biată furtună într-un pahar cu apă.  Spun asta pentru simplul motiv că totul depinde de modul în care va reacţiona Florian Coldea şi, MAI ALES, de dovezile pe care le poate (sau nu) aduce cu privire la achitarea excursiilor pomenite de Ghiţă.

Pe româneşte, dacă mâine (sau mai bine zis azi) Coldea tace mâlc, sperând să-l spele alde Talpălargă de la Hotnews sau alţi lătrăi ai sistemului, secondaţi de liftele de pe facebook şi din blogosferă, şansele ca Ghiţă să fi plătit excursiile iar cazul să fie un conflict de interese cât se poate de penal cresc exponenţial.  Asta pentru că la vremea acelor excursii Ghiţă era un prosper om de afaceri ale cărui firme aveau nşpe contracte cu diverse instituţii ale statului, între care şi SRI, iar Florian Coldea era, ce să vezi, şeful operativ al SRI. În mod cert subiectul nu va fi abandonat de Antena 3 şi România TV, iar în acest context iminenta schimbare a ambasadorului SUA la Bucureşti după instalarea lui Donald Trump are toate şansele să determine o schimbare semnificativă de atitudine a partenerului strategic faţă de conducătorul de facto al SRI.

Pe de altă parte, dacă mâine Coldea organizează o conferinţă de presă şi prezintă Citește restul acestei intrări »


Despre dosarul Voiculescu fără ură şi fără părtinire

5 ianuarie 2017

Recentele dezvăluiri ale lui Ghiţă, confirmate măcar parţial de înregistrările cu Băsescu, au aruncat literalmente în aer sentinţa din dosarul Voiculescu/ICA/Telepatia sau cum vrea fiecare să-l numească. A devenit limpede că Laura Codruţa Kovesi şi Florian Coldea s-au folosit de judecătoarea Camelia Bogdan  pentru a obţine o sentinţă disproporţionată în raport cu fapta şi menită în primul rând să distrugă sau să aducă sub control Antena 3. Dar înseamnă oare asta că Voiculescu este complet nevinovat, ba chiar un martir al libertăţii de exprimare, cum îl prezintă acum Antena 3? Sincer, am o părere foarte bună despre spiritul meu de dreptate, dar dacă m-ar chema mâine cineva să-l judec pe Voiculescu m-aş lipsi bucuros. Şi nu de frică, pur şi simplu pentru că dreptatea într-un asemenea caz este al nabii de greu de făcut.

Să luăm pe rând câteva fapte foarte evidente:

  1.  Nici dacă Mircea face şpagatul între două tiruri pe toată distanţa de la Bucureşti la Constanţa n-o să convingă pe nimeni că terenul ăla face 900.000 de euro sau cât a dat Voiculescu pe el.  La naiba, şi dacă faci pe el terenuri de tenis/minifotbal şamd scoţi lejer de tot 500.000 de euro pe an PROFIT, dată fiind locaţia.
  2. La fel de evident însă este faptul că nici dacă sare Coldea din stratosferă ca Baumgartner şi aterizează fix în… braţele primitoare ale Codruţei  Kovesi tot n-o să valoreze terenul 60 de milioane de euro, cât au decis Camelia Bogdan&Co că ar fi prejudiciul, pentru simplul  motiv că nu se pot ridica acolo nici măcar clădiri P+1.
  3. Dacă rezultă că Voiculescu a păgubit statul cu vreo 5-6 milioane de euro (cât este probabil diferenţa între cât a plătit el pe ICA şi valoarea reală a terenului) ar trebui desigur să plătească. Doar că…
  4.  Atunci ar trebui să plătească la rând cu el toţi ăia care au luat fabrici, uzine, rafinării, combinate şamd pe preţuri de nimic.  Nu pot să uit nici acum, după atâţia ani, cuma  fost vândut IMGB  pe un dolar  „pentru că avea datorii” iar apoi Kvaerner a vândut în secunda doi doar clubul şi sala de sport  pe DOUĂ MILIOANE.  Sau tărăşenia de la Reşiţa cu Noble Ventures sau sau sau, exemplele pot continua la nesfărşit.  A-l lua doar pe Voiculescu, pentru o privatizare dubioasă dar de pe urma căreia statul a luat totuşi nişte bani, în timp ce-i laşi în pace pe ăia care au luat DE POMANĂ chestii mult mai valoroase înseană RĂFUIALĂ nu DREPTATE.
  5.  Modul în care a fost făcut dosarul exclude din start o judecată onestă. N-ai cum să dai o sentinţă corectă pe baza Citește restul acestei intrări »