Biziday şi cutremurul cel mare, sau ce se întâmplă când te bagi de bunăvoie sub clopotul de sticlă

biziday-alerta

Scriam acum nici 3 luni despre iniţiativa securistică a aplicaţiei Biziday pentru mobil, cea care urma să le ofere utilizatorilor ştiri filtrate de Moise Guran pe principiul „citeşte tu doar ştiri din sursele pe care le aprob eu”.  Am spus  atunci, cu referire la ideea de a lăsa pe altul să filtreze lucrurile care ajung la tine: „îmi dau perfect de bine seama acum că a te băga de bunăvoie sub clopotul de sticlă oferit gratis de Moise Guran ar reprezenta cea mai imbecilă decizie pe care o poate lua un adult aflat în deplinătatea facultăţilor mintale. „

Ei bine, azi a venit cu un mare zbang confirmarea celor pe care le-am scris la vremea respectivă: aplicaţia lui Moise Guran le-a trimis utilizatorilor o „alerta roşie” care anunţa că în Vrancea ar fi avut loc un cutremur de gradul 10 (!!!) şi că e momentul să se repeadă sub prima grindă mai solidă. Cu speranţa implicită că poate aşa mai au vreo perspectivă să scape cu viaţă (ca idee, devastatorul cutremur din 1977 a avut 7.3 grade pe scara Richter).  Cum „alerta roşie” a aplicaţiei Biziday era menită să te poată trezi din somn la orice oră, având automat activate notificări de sunet, vă daţi seama cât de repede au zburat în stradă „inteligenţii” care au avut fericita inspiraţie să se auto-includă în „elita” lui Moise Guran.

Dincolo de nimicirea oricărei credibilităţi a aplicaţiei lui Moise Guran, acest incident cu tente tragicomice vine să puncteze apăsat două lucruri: 1. Implementarea unui sistem de avertizare a populaţiei în caz de dezastre, perfect posibilă în era smartphone-ului, ar trebui să fie exclusiv apanajul STS-ului, care are capacitatea de a evita apariţia unor glume proaste cauzatoare de panică  şi 2. Omniprezenţii noştri securişti, care ne apără de terorism, de corupţi, de marţieni, care contribuie cu mari analize la strategia NATO şamd au fost total incapabili să sesizeze riscul la adresa siguranţei publice pe care îl generează aplicaţii de tip „alertă roşie” aflate în mâinile unor Gigei, fie ei şi trecuţi pe la Digi 24.

Practic, numai răspândirea relativ limitată a aplicaţiei lui Guran a făcut să nu asistăm la scene cu oameni călcându-se la propriu în picioare. Şi e foarte lesne de imaginat ce s-ar putea întâmpla într-un loc aglomerat (o sală de concerte să zicem)  dacă o mare parte dintre cei prezenţi ar primi simultan o asemenea alertă.

Dar, ca de obicei, la noi serviciile sunt mult prea ocupate să-l „facă” pe Dragnea, care şi-a permis să le atingă delicat la bugete, aşa că nu le mai rămâne timp  să-şi bată capul cu ameninţări de tip nou, în genul unui Petrică perfect capabil să urle „cade casa măăăă” în urechile a nşpe mii de români.

P.S. Ca să înţelegeţi şi mai bine proporţiile pericolului la care au fost expuşi utilizatorii acestei aplicaţii vă invit să citiţi modul în care era prezentată această alertă de cutremur: „

Cum funcționează?

Alerta este transmisă în telefonul dvs direct de receptorul INFP din zona Vrancea. Deocamdată nu se transmit alerte privind cutremure produse în alte zone seismice. Teoretic, există o șansă ca alerta să ajungă la dumneavoastră înaintea undei de șoc. Timpul de propagare al acesteia este de exemplu, de 20-30 de secunde până la București (depinde de adâncimea cutremurului), și chiar ceva mai mare în alte orașe, mai îndepărtate.

În același timp, dar tot teoretic, alerta se activează în maximum cinci secunde de la ciocnirea (sau ruperea) plăcilor, în subteran.

Practic, utilizatorilor li s-a inoculat ideea că treaba e cât se poate de serioasă şi că în momentul primirii alertei vor mai avea 15-25 de secunde la dispoziţie înainte ca unda de şoc să ajungă la Bucureşti.

Anunțuri

11 Responses to Biziday şi cutremurul cel mare, sau ce se întâmplă când te bagi de bunăvoie sub clopotul de sticlă

  1. cobol spune:

    Oare nu exista nici o lege care sa incrimineze utilizarea mijloacelor de comunicatie pentru a crea panica?

    • optimvs spune:

      Parca era ceva la infractiunile contra securitatii nationale. Caut si revin, o sa adaug si in articol daca s-ar putea aplica in cazul de fata. Mersi pentru sugestie.

    • optimvs spune:

      Este ceva la articolul 404 din Codul Penal, dar nu cred ca se incadreaza pentru ca nu a pus in pericol siguranta nationala:

      ” Art. 404

      Comunicarea de informaţii false

      Comunicarea sau răspândirea, prin orice mijloace, de ştiri, date sau informaţii false ori de documente falsificate, cunoscând caracterul fals al acestora, dacă prin aceasta se pune în pericol securitatea naţională, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani.”

      Cel mult a pus în pericol siguranta fraierilor care şi-au instalat aplicaţia.

  2. Ce-ți spuneam eu? Crește văzând cu ochii numărul celor cărora trebuie să li se spună dacă le e cald sau le e frig, dacă le e sete,..
    O populație de blonde sau de Alinuțe.

  3. La mine în Prăvălie a fost cutremur ieri, la prânz, când firma acreditată de M.S. și C.A.S.M.B. să ne țină softul pe care cumpărăm și vindem pe rețete compensate și gratuite ne-a informat despre o lege care intrase în vigoare acum 5 zile.
    https://garapentrunoi.wordpress.com/2017/03/04/dulcea-pasare-a-coincidentei/

    • optimvs spune:

      Cred ca inteleg la ce s-a gandit junele tehnocrat, ar vrea sa dea de urmele exporturilor paralele facute ilegal, „pe persoana fizica”. Adica sa vada daca „Zambila Vesela”, farmacie autorizata, ii vinde azi 100 de cutii din medicamentul X lui varu’ Costel care maine face un drum pana-n Germania.

      • Oficial, e cum zici tu. În realitate, băietul ales ministru bate mingea în fața porții, să mai treacă timpul, să pară că meciul curge normal, acționează pe principiul ”Mirecea, fă-te că lucrezi!”.
        Ordinul intră în vigoare sub domnia altui guvern. Acest alt guvern poate n-are habar de Ordin, dar plusează în prostie: Dragnea vrea să ieftinească medicamentele cu 35%. Așa, pur și simplu.
        Revin, mă repet și subliniez: criza medicamentelor se datorează ieftinirilor absurde, inițiate de liberalul Nicolăescu (ieftinea medicamentele pe raft, adică azi le cumpăram cu 9 lei cutia și mâine vindeam, prin ordin ministerial, cutia respectivă cu 8,5 lei. Nu trebuia decât să-i trimiți contabilei o reevaluare a stocului. Luni, marfa ta valora X lei. Miercuri, valora X – 10% lei. Și asta se întâmpla de 304 ori pe an). Era normal ca fabricanții străini să-și scoată Romțnia de pe lista de clienți, mai devreme sau mai târziu.
        Uite, eu înghit RENITEC de 5 mg,antihipertensiv fabricat de Merck Sharp & Dohme Corp. Superfirmă! O cutie de 28 de comprimate costă 4,04 lei. Sunt luni de când n-o mai deranjez pe doctorița de familie să-mi scrie o rețetă compensată. Îl cumpăr la liber, mă costă 8,08 lei pe lună. Dacă MSD îl va retrage de pe piața românească, o să înghit Enap (de Krka), de 1,98 lei cutia. Înțelegi cum merge treaba?

      • optimvs spune:

        De fapt problema e foarte usor de inteles, mai greu e de gasit solutia. Medicamentele sunt tinute fortat la preturi foarte mici pentru ca altfel o gramada de romani nu si le-ar mai putea permite. Evident ca diferentele astea mari de preturi genereaza comert paralel, de-aia ne-au obligat sa ne aliniem cu pretul la benzina (de pilda).
        E clar ca pentru un farmacist e o lovitura sub centura o reducere de-asta de pret din pix, in mod cert asemenea masuri ar trebui sa excepteze stocurile deja existente la raft etc.
        Pe de alta parte. din perspectiva unui pensionar singur cu pensie sub 1000 de lei (pensia medie in 2016 a fost de 951 de lei conform INS http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/pensii_tr3r16.pdf ) , e clar ca si preturile astea de cativa lei sunt prea mari. SALARIUL mediu in 2016 era de 2050 de lei (prin martie parca). Nu putem avea preturi comparabile cu Germania la medicamente, asta e la fel de clar.

  4. erată: de 3-4 ori pe an, nu de 304 ori

  5. Da, Nicolăescu a fost un ticălos. Ieftinirile includeau și marfa de pe raft. Practic, singura care suporta ieftinirea era ultima verigă, farmacia. Și nici pacienții nu erau mulțumiți, fiindcă scădea automat procentul acoperit de casă. Partea suportată de pacient era aceeași. Parfadoxal, numai cei care-și cumpărau medicamente la liber, la preț întreg, remarcau o ieftinire cu 10-30% Au existat și medicamente care au căzut spectaculos: de la 50 lei la 9,5. Prima oară am crezut că e o greșeală. Apoi ne-am obișnuit. 🙂
    Dar, pe vremea aia Tolo cred că-și vedea de mingile lui în plase. Vezi, teme de genul ăsta nu l-au preocupat. Nu e interesant că farmaciștii semnează contractele cu Casa în alb. Chiar și pe vremea cînd aveai o limită de sumă lunară în care trebuia să te încadrezi. Uneori suma era atât de mică încât o epuizai din două rețete. Restul lunii refuzai, refuzai, refuzai rețete. Și pe ușă era afișat un telverde unde pacientul avea dreptul să te reclame că nu-i eliberezi rețeta. Telefoanele astea curgeau spre sfârșitul lunii. Noi descoperisem un truc: Nu onoram rețete în prima parte a lunii și apoi le dădeam drumul. Nici nu mă puteam uita în ochii pacienului care pleca, fericit, cu punga plină de hapurile lui, binecuvântându-ne pentru cât de bune suntem, față de scorpiile alea de la (înșira niște alte farmacii), care „pretind” că nu mai au plafon.

    Scuze, m-am văicărit off topic! 🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: