Otrava umană Victor Ponta se revarsă iar de pe ecranul televizorului

24 Octombrie 2017

M-am uitat ieri seară vreo jumătate de oră la România 9  (talk-show-ul de seară de pe TVR)  cu aceeaşi senzaţie cu care te uiţi la un cuib de gândaci descoperit când dai la o parte vreo mobilă abandonată în subsolul unei case vechi. Un fel de scârbă amestecată cu surpriza neplăcută şi cu dorinţa imperioasă de a pune mâna pe cel mai mare spray cu insecticid comercializat vreodată, cam aşa se poate descrie sentimentul pe care l-am avut în timp ce bătrâna slugă Ion Cristoiu îi ridica la plasă unui Victor Ponta mai odios ca niciodată.

Ca să nu credeţi că exagerez, vă dau la repezeală un exemplu reprezentativ: conform lui Victoraş celebra întâlnire din vie e o chestie de care se agaţă tâmpiţii, pentru că el era în vizită legitim, la prietenul lui, doar Kovesi n-avea ce căuta acolo.  Sigur că partea cu Kovesi e adevărată, individa chiar n-avea ce căuta în veci acolo. Dar vă daţi seama că supercanalia Victor Ponta crede că toţi suntem tâmpiţii lui, că lumea a uitat deja şi că nimeni nu mai înţelege ce TRĂDARE a comis el întâlnindu-se pe furiş cu sluga de nădejde a sistemului în vreme ce milioane de oameni  îl votau fix ca să scape de regimul întruchipat de Kovesi, Coldea şamd?

Iar asta n-a fost nici pe departe singura mostră de tupeu monstruos, de obraznicie sfidătoare: întrebat timid de moderatorul Ionuţ Cristache ce-a făcut cu ăia 70% ai USL-ului, Victoraş a oftat filozofic şi a rostit trist: „asta e, ne-am certat între noi, ne-au pus cap în cap”. Păi mă  otravă umană,  crezi că lumea a uitat cum a doua zi după alegerile câştigate zdrobitor a început televiziunea amicului Sebi Ghiţă să-l facă în toate felurile pe Crin Antonescu? Cum au demarat o campanie care punea în umbră orice făceau Băsescu şi PDL-ul contra lui Antonescu? Şi cum după fiecare atac deşănţat apăreai tu a doua zi şi spuneai zâmbitor că USL-ul e mai puternic ca niciodată, că nu există n ici o problemă, că Sebi Ghiţă e şi el un membru PSD care are părerile lui etc?

Mă rog, n-am avut puterea să mă uit până la capăt, mi-a pus capac faza asta cu USL-ul plus momentul în care Cristache l-a întrebat pe Victoraş cum a fost cu scena cu barca, iar şobolanul de partid şi de stat a dat-o întâi pe Dragnea (care l-ar fi asigurat că acolo sunt doar oameni de-ai lor, aproape că l-ar fi suit cu de-a sila în ambarcaţiune). După care, văzând că până şi sluga supremă Cristoiu se uita cam incredul la el, a adăugat că apa era de fapt foarte mare, dar acolo era doar locul în care barca a fost dată la apă, după care şi cei care o împinseseră s-ar fi suit în ea, pentru că tot creştea adâncimea!

Vă daţi seama că discutăm despre un individ care minte cum respiră, chiar şi apropo de lucruri imediat verificabile la un click distanţă? Pentru că filmuleţul cu barca e bine-mersi pe youtube, îl poate vedea în continuare oricine, ia uitaţi-vă cum apa nu-i ajunge cameramanului nici până la genunchi  DUPĂ ce jandarmii se urcă în barcă:

 

 

Pe scurt, aseară am avut la TVR confirmarea perfectă a faptului că unii oameni pur şi simplu nu merită a doua şansă,  că sunt atât de ticăloşi încât ar trebui închişi pe veci în vreo celulă uitată sau expediaţi naibii în spaţiu cu naveta lui Elon Musk. Deşi asta ar fi o soluţie care presupune totuşi nişte riscuri: după emisiunea de la România 9 eu unul n-am nici un dubiu că Victoraş Ponta ne-ar Citește restul acestei intrări »

Anunțuri

Referendumul catalan şi regimul securistilor patrioţi de la noi

2 Octombrie 2017

Ce m-a uluit pe mine în tărăşenia asta cu referendumul din Catalonia n-a fost faptul că nişte catalani care n-au mai fost independenţi de pe vremea cruciadelor s-au trezit acum că vor să-şi facă ţară pentru că sunt niţel mai muncitori şi implicit niţel mai bogaţi decât restul Spaniei. Asta e o temă care revine periodic în state în care există decalaje economice importante între regiuni cu identitate istorică diferită – să nu uităm de exemplu că în 1996 Lega Nord a lui Bossi a luat peste 3,7 milioane de voturi la alegerile pentru Camera Deputaţilor din Italia şi vreo 3,3 milioane la Senat. Era inevitabil ca până la urmă vreo mişcare de genul ăsta să facă pasul următor şi să încerce chiar să proclame secesiunea, nu doar să delireze despre ea pentru a obţine locuri în Parlament şi diverse alte avantaje.

Stupefiant în schimb este faptul că media cu pretenţii aflată în siajul actualului establishment al Uniunii Europene, de la Euronews la The Guardian, prezintă într-o lumină destul de favorabilă (sau măcar neutră) acest demers dar pune un accent copios pe brutalitatea poliţiei spaniole care a cam dat cu bâta-n baltă la câteva secţii de votare. Cu alte cuvinte, situaţia este prezentată „din devieri” la modul „au făcut bieţii catalani un referendum şi bestiile astea spaniole au pus haidamacii în uniforme să bată pensionarii”. Faptul că e complet inacceptabil ca o regiune a unei ţări să organizeze cu de la sine putere un referendum de secesiune este aproape complet trecut sub tăcere, în schimb se prezintă nonstop imagini cu câţiva oameni bătuţi şi cu câţiva tâmpiţi în uniformă (de care nici o ţară nu pare a duce lipsă) .

Evident, printre rânduri se citeşte o lumină verde dată dinspre Bruxelles separatiştilor catalani, lucru care devine brusc foarte interesant pentru România. Pentru  că guvernul regional al Cataloniei n-a primit semnale clare că secesiunea este descurajată de Uniunea Europeană, că o evetuală Catalonie independentă nu va fi primită în UE  şamd. Lucru care ridică întrebarea despre ce experimente de acest gen mai pot fi în plan, în special în ţări cu minorităţi etnice grupate compact şi care sunt destul de agitate pe teme de autonomie?

Un eventual efect de domino al evenimentelor din Catalonia prinde România în cea mai proastă poziţie cu putinţă. Din 2012 încoace, de când Maior, Coldea, Kovesi şamd  i-au salvat scaunul lui Băsescu făcându-le în ciudă celor peste 7 milioane de români care i-au dat cu ştampila în cap matrozului, ţara noastră a încetat practic să fie condusă democratic, iar instituţiile de forţă au preluat treptat controlul. Chestia asta s-a putut face doar subminând continuu încrederea în Parlament, în politicienii aleşi, în presă, în Biserică şamd. Desigur, ajunge să te uiţi la ce vomită zilnic pe net postacii pe care chipurile nu ştie nimeni cine-i plăteşte ca să observi imediat pe cine NU atacă niciodată acest aparat de propagandă şi, firesc, să înţelegi cine dă comenzile. În acest fel s-a ajuns în situaţia în care românii votează ce vor ei (bun, prost, ca în democraţie)  iar la guvernare ajung alde Julien Cioloş, madam Prună (fiică de ambasador ceauşist) etc etc. Iar toate astea se întâmplă în vreme ce Holzindustrie Schweighofer cheleşte cu desăvârşită impunitate pădurile care ne-au mai rămas, iar DNA-ul condus inevitabil de fiica procurorului ceauşist de la Mediaş n-a auzit de faptul că există această companie.

Cu alte cuvinte, regimul „securiştilor patrioţi” care a luat puterea în 2012 a adus România într-un punct în care Citește restul acestei intrări »