Dopatul Overeem „vitamină”, prins în sfârşit cu mâţa-n sac

5 aprilie 2012

 Ca unul care a spus, încă de acum vreo 4 ani, că nu ajunge nimeni să aibă „muşchi care au muşchi” fără să bage-n el tot felul de porcării şi că e 100% clar că Overeem se dopează,  nu pot decât să privesc cu maximă satisfacţie felul în care acest trişor a fost demascat, exact când îi era lumea mai dragă.

 Cu ocazia conferinţei de presă pentru gala UFC 146, comisia atletică a statului Nevada şi-a exercitat dreptul de a solicita probe de urină de la luptătorii participanţi la eveniment. Dintre cei şase testaţi, singurul care a picat testul a fost Alistair Overeem.  Trişorul a fost prins cu un raport testosteron/epitestosteron  ( raport T/E )  de peste 10-la-1 în condiţiile în care limita maximă admisă este de  6-la-1 .

 Evident, boss-ul UFC Dana White a făcut o criză de nervi în direct, recunoscând că nu are nici un fel de alternativă pentru meciul Overeem vs Junior dos Santos, care urma să fie main eventul galei:

 „I am beyond pissed about this. I’m so (expletive) mad right now I can’t even begin … The worst part is that he sat in front of us and lied to us. How (expletive) stupid do you have to be? Seriously dumb. Anybody who’s using (performance-enhancing drugs) right now is Citește restul acestei intrări »


Finala turneului organizat de Golden Glory la Moscova, transmisă în sistem PPV pe youtube

27 mai 2011

 Mâine 28 mai (da, aţi înţeles bine, în ziua finalei Champions League) are loc la Moscova gala finală din seria United Glory. Dincolo de un fight card extrem de interesant, gala aduce şi o premieră media în lumea artelor marţiale, fiind primul eveniment de acest gen transmis live pe youtube. Pe canalul http://www.youtube.com/fightgametv vom putea urmări, în schimbul a 8$, următoarele meciuri de kickboxing:

 Zabit Samedov vs Ali Cenik

 Igor Jurkovic vs Pavel Zhuravlev

 Mark Miller vs Nikolaj Falin

Nieky Holzken vs Artur Kyshenko

 Mighty Mo vs Sergei Kharitonov

Errol Zimmerman vs Mourad Bouzidi

Gokhan Saki vs Brice Guidon

 Ultimul meci este şi finala de anul acesta a Citește restul acestei intrări »


Daniel Ghiţă luptă cu Hesdy Gerges pe 6 martie în gala It’s Showtime

14 februarie 2011

 UPDATE: 

Hesdy Gerges, arestat pentru trafic de droguri cu trei săptămâni înaintea meciului cu Daniel Ghiţă

   Daniel Ghiţă, indiscutabil cel mai bun kickboxer român al momentului, începe anul cu un meci extrem de tare împotriva egipteanului Hesdy Gerges.  Lupta dintre cei doi va fi meciul-vedetă al galei „It’s Showtime” care se va desfăşura pe 6 martie la Amsterdam.

 Din punctul meu de vedere, Gerges este, probabil, cel mai tare adversar pe care il putea avea Ghiţă îmtr-un turneu de acest nivel. Ajunge să spun că, dacă acest meci se va reedita şi în Citește restul acestei intrări »


Local Kombat Sibiu, o gală de criză salvată de luptătorii „noului val”

20 noiembrie 2010

 Gala prin care franciza Local Kombat a aniversat vineri seară la Sibiu 10 ani de existenţă a fost la un pas de a se prăbuşi în abisurile penibilului. Cu bugetul strâmtorat de criză, promotorul Eduard Irimia a apelat, pentru meciurile internaţionale, la tot soiul de journeymani hilari, de tipul slovacului Sarkozi, al cărui „meci” de 20 de secunde cu Sandu Lungu a fost huiduit copios de publicul din sală. Iar politica lui „să aducem pe cine s-o nimeri, doar să ţinem gala” era să-l coste rău pe Sebastian Ciobanu, care s-a pomenit în ring cu un puştan bulgar absolut rudimentar, care nu cred că avea mai mult de 2-3 meciuri profesioniste la activ, dar este cu vreo 20 de kile mai greu şi aproape un cap mai mare decât „fiul lui Dracula”. Cap care, pe deasupra, avea şi cunoscuta tărie a ţestelor bulgăreşti. Colac peste pupăză, Ciobanu a făcut şi el greşeala ca, în loc să-şi pună în valoare tehnica şi experienţa net superioare,  să vrea să arate că-i smardoi taman în faţa unui asemenea adversar, şi a fost la un pas destul de mic să se pomenească bătut de un nimeni.  Sincer, cred că, dacă eram antrenorul lui, la finalul rundei a doua îi dădeam cu scăunelul în cap, în halul ăsta mă enervase în faţa televizorului văzându-l cum e pe punctul să se bată singur. Din fericire, Ciobanu s-a mai trezit la realitate în runda a treia şi, profitând de downul pe care reuşise să i-l administreze bulgarului în debutul meciului, a câştigat la decizie.

 În acest punct, aş vrea să subliniez şi faptul că, în sfârşit, prin cuplul de comentatori Ciprian Sora-Valentin Halacenco, Media Pro pare să fi nimerit prima formulă care să nu Citește restul acestei intrări »


UFC-117: Anderson Silva întoarce incredibil meciul pentru titlu

8 august 2010

  Bătut îngrozitor de gură-mare Chael Sonnen vreme de 4 runde şi 3 minute dintr-a cincea, Anderson Silva a reuşit să-şi păstreze titlul deţinut din Octombrie 2006 printr-o răsturnare incredibilă de situaţie: în timp ce era cotonogit măr de adversar, a reuşit să se strecoare cumva de sub acesta şi să-i aplice un triangle choke care a pus capăt luptei.

 Pentru cine n-a văzut meciul, trebuie spus că fiecare rundă a părut trasă la indigo: imediat ce începea lupta, Chael Sonnen îl ducea la sol pe Anderson Silva şi apoi   îi căra lovituri cumplite, de asemenea manieră încât a fost la un pas Citește restul acestei intrări »


Chuck Liddell, trimis la somn de Rich Franklin în gala UFC 115

13 iunie 2010

 Cariera de luptător a lui Chuck Liddell, fostul campion al UFC la categoria light-heavyweight, pare să fi ajuns la final: aseară, în sala General Motors Place din Vancouver, Liddell a fost trimis la somn de către Rich Franklin, pe finalul primei reprize. Cum Liddell se apropie deja de 41 de ani, iar ultimele sale trei meciuri s-au soldat cu înfrângeri, este aproape sigur ca boss-ul UFC, Dana White, nu va lăsa această fostă glorie sp ajungă de râsul circuitului, şi-l va forţa să se retragă.

 De altfel White a încercat să-l determine pe Chuck Liddell să renunţe încă din aprilie 2009, după înfrângerea suferită prin TKO  în faţa lui Mauricio Rua, dar Liddell, unul din luptătorii emblematici ai UFC în perioada în care această promoţie a reuşit să capete un statut mainstream în Statele Unite, ieşind din zona „gri”, a mai dorit să facă o ultimă încercare.

  În apărarea lui Liddell trebuie spus că acesta controlase Citește restul acestei intrări »


Daniel Ghiţă, bătut clar de Ashwin Balrak în gala It’s Showtime de la Amsterdam

29 mai 2010

 Din păcate, Daniel Ghiţă nu a reeditat şi în gala It’s Showtime de la Amsterdam meciurile bune făcute în ultimele luni cu Poturak, Kharitonov sau Schilt, pierzând clar (decizie unanimă a celor 5 arbitri) în faţa surinamezului Ashwin Balrak. Deşi avantajat clar atât de alonjă (1.94m faţă de 1.87m) cât şi de vârstă (29 faţă de 35 de ani), Daniel Citește restul acestei intrări »


It’s Showtime Amsterdam 29 mai, o gală cu Badr Hari şi Daniel Ghiţă care nu se televizează în România

29 mai 2010

citeşte pe aceeaşi temă:  Daniel Ghiţă, bătut clar de Ashwin Balrak în gala It’s Showtime de la Amsterdam

       Badr Hari, descalificat din nou!  

În această seară se desfăşoară la Amsterdam ArenA gala  de kickboxing It’s Showtime, eveniment la care participă câteva din starurile de primă mărime ale circuitului K-1. Desigur, pentru noi românii, cel mai important meci este cel pe care Daniel Ghiţă îl va susţine împotriva lui Ashwin Balrak, dar gala cuprinde multe alte lupte de mare interes, cum ar fi Badr Hari versus Hesdy Gerges sau Melvin Manhoef versus Gokhan Saki.

 Din păcate, aşa cum ne-am obişnuit în ultimul an, galele It’s Showtime sunt considerate prea scumpe de către televiziunile din România. După ce Antena 1 a înregistrat un enorm succes de public în 2009, difuzând gala în care Badr Hari l-a învins de o manieră categorică pe Semmy Schilt şi în care Daniel Ghiţă l-a terminat fără emoţii pe cehul Thomas Hron, ne-am fi aşteptat ca evenimentele din promoţia It’s Showtime să devină o prezenţă obişnuită pe micile ecrane de la noi. N-a fost să fie aşa, întrucât Simon Rutz nu dă drepturile TV chiar gratis, iar mogulimea românească are arici în buzunar.

 Desigur, pierzători în toată povestea asta suntem în primul rând noi, iubitorii kickboxingului din România.

 Aveţi mai jos fight cardul complet al galei It’s Showtime Amsterdam 29 mai 2010:

Badr Hari vs Hesdy Gerges

Artur Kyshenko vs Murat Direkçi

Yoshihiro Sato vs Pajonsuk

Cosmo Alexandre vs Nieky Holzken

Gago Drago vs Leroy Kaestner

William Diender vs Dzhabar Askerov

Daniel Ghiţă vs Citește restul acestei intrări »


Alexandru Amarfei, antrenorul-impostor de la Respect Gym

29 mai 2010

 Dacă citiţi diversele site-uri dedicate artelor marţiale în general şi kickboxingului în special, e imposibil să nu vă fi lovit de acest individ: un tuciuriu degrabă lătrător de înjurături, care postează cu nick-uri gen unicorn, şi care se repede să arunce din guşă tot soiul de inepţii, prezentate cu mare tupeu ca adevăruri supreme. În sprijinul afirmaţiilor sale, Alexandru Amarfei aduce o singură dovadă: că el e antrenor la Respect Gym .

 Dacă rezultatele clubului Respect Gym în competiţiile de kickboxing nu pot fi contestate, în schimb calitatea de antrenor a lui Alexandru Amarfei este contestată chiar vehement de către antrenorii adevăraţi. O mostră cât se poate de edificatoare găsim în comentariile de la acest articol, unde antrenorul cu acte în regulă al unui cunoscut club de arte marţiale îl pune pe Amarfei (care semnează cu nick-ul question) în faţa propriei imposturi. Aflăm de acolo că Alexandru Amarfei nu a făcut scoala de antrenori şi nici nu are licenţă de antrenor, lucru de altfel vizibil şi la galele Local Kombat, când este uşuit periodic de arbitrii din colţul ringului, unde se înghesuie la luptele sportivilor de la Respect Gym. De altfel,  după cum se poate vedea în discuţia respectivă, în ciuda vocalizelor pe care le face pe unde nimereşte, Amarfei nici măcar n-a încercat să nege acuzaţia că n-are licenţă. În plus, individul nu lucrează ca antrenor cu vreunul dintre sportivii de top de la Respect Gym, îndeplinind mai degrabă rolul unui cut-man.

 Sigur, ar fi existat posibilitatea ca Alexandru Amarfei, fără a fi antrenor de kickboxing, să se priceapă totuşi la acest sport. Nu este cazul, în comentariile de aici puteţi vedea în toată splendoarea Citește restul acestei intrări »


Cătinaş, Ciobanu şi Iftimoaie au salvat onoarea românilor la K-1 WGP Bucureşti 2010

22 mai 2010

 Fight-cardul excelent cu care promotorul Eduard Irimia s-a prezentat de această dată în faţa publicului bucureştean s-a dovedit a fi prea mult pentru luptătorii români.  Gala K-1 World Grand Prix bucureşti 2010 a demonstrat, dacă mai era nevoie, că în condiţiile în care Daniel Ghiţă nu mai colaborează cu Irimia şi MediaPro, numai Raul Cătinaş şi, eventual, Ionuţ Iftimoaie pot face faţă unor luptători de prim rang la categoria grea.

 Evident, nu trebuie înţeles din asta că Sebastian Ciobanu n-ar fi un kickboxer excelent, dar ghinionul lui constă în faptul că nu poate face categoria de K-1 Max şi că este mult prea forţat „în sus” la categoria grea. Sebi a demonstrat în seara aceasta că are clasă, impunându-se prin K.O. în prima rundă atât în faţa cvasi-necunoscutului Daniil Sapljoshin cât şi faţa fostei glorii Mighty Mo. E drept că Mo se consumase serios în sferturile de finală ale piramidei de la Bucureşti în faţa lui Roman Kleibl, şi că, la cei 40 de ani ai săi, nu mai are de mult resurse pentru o piramidă de 3 meciuri, dar chiar şi aşa, K.O.-ul brutal pe care i l-a administrat Ciobanu în prima rundă nu poate fi pus doar pe seama oboselii.

 Din păcate însă, finala piramidei (al cărei câştigător se califică automat la final 16-ul de anul acesta) a demonstrat limitele fizice care fac imposibilă pentru Sebastian Ciobanu o carieră la vârful categoriei grele din K-1. Deşi a avut norocul să scape de Alexei Ignashov, care s-a accidentat în timpul semifinalei câştigate contra lui Freddy Kemayo, Sebi nu a avut cum să-i facă faţă nici măcar învinsului „Scorpionului Roşu”, pierzând prin T.K.O în runda a treia.  Poate că şi tactica a fost prost aleasă, poate că un meci tactic, defensiv, de uzură, dus spre extra-round şi apoi spre decizia favorabilă a arbitrilor lui Irimia i-ar fi adus titlul lui Ciobanu, dar în orice caz nu i-ar fi adus capacitatea de a se lupta de la egal la egal în ring cu un greu autentic de Final 16.

 La fel ca şi Ciobanu, Ionuţ Iftimoaie a făcut o impresie excelentă, deşi a trebuit să se recunoască până la urmă învins de mult mai experimentatul Ray Sefo. Depăşit tehnic de Citește restul acestei intrări »


Sandu Lungu, „victorie” penibilă cu americanul Jimmy Ambriz

21 mai 2010

 Meciul dintre Sandu Lungu şi Jimmy Ambriz promitea să fie o înfruntare dintre doi coloşi, dar a sfârşit prin a oferi publicului doar 10 minute de blues dansat la două burţi distanţă. Nu se poate spune că Sandu Lungu n-a încercat, dar pur şi simplu n-a putut să ducă la sol un adversar cu un fizic foarte asemănător, iar meciul s-a transformat într-o lungă îmbrăţişare într-unul din colţurile ringului. Americanul nici n-a prea stat la bătaie şi, folosindu-şi bine masa şi forţa fizică a blocat orice tentativă de proiectare a lui Lungu.

 Meciul se ducea spre un extra-round la fel de plictisitor ca şi primele două reprize, când, într-unul din clinch-urile interminabile, un deget al lui Sandu Lungu a scăpat în ochiul americanului.  Cu privirea împăienjenită, acesta a vrut să continue după câteva momente de întrerupere, dar medicul turneului a oprit definitv lupta, în huiduielile sporadice şi plictisite venite din sală.

 Cum am mai spus şi altă dată, e păcat că Citește restul acestei intrări »


Cătălin Zmărăndescu, nimicit de Valentijn Overeem în câteva secunde

21 mai 2010

politica, bat-o vina: Regimul antiuman Băsescu şi compromiterea politicilor economice de dreapta 

vezi aici senzaţionalul meci al lui Iftimoaie cu Ray Sefo: Iftimoaie – Ray Sefo, un meci care merită văzut

Aşteptatul meci dintre Cătălin Zmărăndescu şi mult mai titratul Valentijn Overeem (52 de meciuri în MMA, victorie la Randy Couture etc) a durat, din păcate, doar câteva secunde. Deşi se pregătise foarte bine din punct de vedere fizic, lipsa de experienţă a lui Cătălin Zmărăndescu la acest nivel s-a văzut imediat: la primul atac de braţe al olandezului, luptătorul român e eschivat mult prea jos, recepţionând un genunchi în plină figură şi fiind făcut K.O.

 Zmărăndescu a avut nevoie de masca de oxigen pentru a se putea ridica, şi abia se tinea pe picioare în momentul în care Overeem (fratele mai mare şi mai puţin dopat al lui Alistair „vitamină” Overeem)  a fost declarat câştigător.

 Din păcate meciul a arătat nivelul jalnic la care se află MMA-ul din România: Cătălin Zmărăndescu,  care a reuşit totuşi să se pregătească fizic pentru 3 runde a câte  5 minute, n-a rezistat nici măcar 30 de secunde în faţa unui luptător care a fost în top, dar se află acum într-un moment mai slab al carierei.

Adăugând în ecuaţie şi spectacolul penibil-grotesc de la Citește restul acestei intrări »


Peter Aerts, bătut măr de papagalul Kyotaro în gala de la Yokohama

6 aprilie 2010

 Datorită Paştilor, gala K-1 World Grand Prix desfăşurată pe 3 aprilie la Yokohama a trecut, normal aş zice, complet neobservată în România. Cum însă show-ul din Japonia a avut câteva meciuri foarte interesante, o să desfac conserva 😆 , începând cu un rezultat care a demonstrat, dacă mai era nevoie, cât de important e pentru un mare campion să ştie când să se retragă.

 Ajuns aproape de respectabila vârstă de 40 de ani,  Peter Aerts, triplu campion K-1, a fost bătut clar, de o manieră indiscutabilă, de către papagalul japonez Kejiro Maeda/Kyoutaro Ranger/Kyoutaro Fujimoto/Kyotaro sau cum naiba şi-o mai fi zicând acum. Da, aţi înţeles bine, marele Aerts şi-a luat bătaia vieţii de la individul care, până nu de mult, urca în ring cu creastă de papagal. Şi care, cu numai patru luni în urmă, fusese alergat nonstop pe lângă corzi, vreme de trei runde, de către mărunţelul Tyrone Spong.

 Parcă vrând să demonstreze justeţea zicalei „orice cal ajunge gloabă”, Peter Aerts Citește restul acestei intrări »


Al Bundy are centura neagră în brazilian jiu-jitsu

11 martie 2010

 Şi nu de oriunde, ci de la şcoala condusă de Rorion Gracie, fiul celebrului Helio Gracie, inventatorul acestei arte marţiale!

Ed O’Neill, actorul care a dat viaţă celebrului vânzător de pantofi Al Bundy, practică BJJ (brazilian jiu-jistu) din 1992, şi, după aproape 15 ani de antrenamente, îm 2007, a reuşit să obţină centura neagră, la respectabila vârstă de 61 de ani. O dovadă în plus că artele marţiale pot fi practicate cu succes şi la vârste la care unii abia mai sunt în stare să-şi plimbe nepoţii în parc.