Liberalizarea cursului de schimb la francul elveţian şi sfatul eternului domn Isărescu

15 ianuarie 2015

Decizia luată azi de SNB (banca naţională a Elveţiei) cu privire la „liberalizarea” cursului de schimb al francului elveţian înseamnă literalmente „explozia” acestei valute şi, implicit, intrarea în incapacitate de plată a unui număr semnificativ de conaţionali de-ai noştri.  Nu vreau să intru acum în discuţia fără sfârşit despre felul în care o bună parte a acestor oameni (botezaţi „creditaci” cu un umor cam crud dar nu neapărat nejustificat) s-au îndatorat absurd, dincolo de orice limită, uneori pentru a face achiziţii care erau departe de a fi de strictă necesitate.  Nici nu vreau să răsucesc cuţitul în rană, argumentând pe larg de ce un credit în franci elveţieni pe termen lung era în mod cât se poate de evident o alegere aproape sinucigaşă dpdv financiar.

Ce mă interesează în momentul ăsta este că onor BNR-ul nostru, cel păstorit de eternul şi talentatul domn Isărescu, a avut la dispoziţie mai mult de TREI ANI LUNGI în care le putea oferi acestor oameni o ieşire din capcana în care fuseseră convinşi să intre de către diverşi angajaţi „binevoitori” ai băncilor comerciale. Din 2011 (când banca naţională a Elveţiei a blocat nivelul maxim al francului elveţian în raport cu euro) şi până acum BNR ar fi trebuit, dacă era condusă în interesul României, să elaboreze şi să pună în practică reglementări care să le permită românilor cu credite în franci elveţieni, dolari şamd să-şi convertească datoria FĂRĂ PENALITĂŢI DISTRUGĂTOARE în credite în moneda naţională. În loc de asta, dl Isărescu i-a lăsat pe aceşti români (unii pur şi simplu mai proşti, alţii mai neinspiraţi, alţii mai prost sfătuiţi, nu contează acum) la mila băncilor. Unele dintre acestea (de pildă Volksbank) au avut  (măcar înainte de a vinde afacerea din România către Banca Transilvania)  decenţa de a oferi (pe şestache cum s-ar zice)  o ieşire clienţilor ajunşi în această situaţie. Multe altele însă au tras de fiecare bănuţ, aducându-i pe aceşti clienţi în Citește restul acestei intrări »

Reclame