Sarkozy arestat pentru campania electorală din 2007, pe când Băsescu pentru 2009?

20 Martie 2018

Mai țineți minte cum băsiștii pe bani/interese, de care încă pute România, tot ziceau că alegerile alea din 2009 au trecut de aproape 9 ani, că orice fraude s-or fi întâmplat atunci sunt imposibil de dovedit etc?  Ei bine, încă mai putem spera ca acești ticăloși să-și vadă tătucul bețiv la pușcărie: poliția franceză tocmai l-a arestat pe „amicul” băsist Sarkozy pentru finanțarea ilegală a campaniei electorale din 2007!

Da, e vorba de individul care după ce a semnat cu Băsescu nușce șușanea a cerșit și stiloul Mont Blanc  pe care echipa chiorului abuziv îl pusese pe masă, așa că nu ne putem mira prea tare dacă se confirmă acuzația că a luat cu ambele mâini vreo 50 de milioane de euro de la Ghaddafi. Important pentru noi nu este Sarkozy, ci faptul că într-una din țările care fac jocurile în UE a fost arestat un fost președinte pentru fraude (în cazul de față fiscale) comise cu ocazia unor alegeri ținute acum 11 ani.

Cu alte cuvinte, ĂSTA ESTE SEMNALUL CARE Citește restul acestei intrări »

Reclame

Orice Kovesi pe limba ei piere

5 Mai 2017

Si câtă propagandă s-a băgat în ea şi cum a dat numai interviuri aranjate la Digi 24, ziare com şi alte asemenea oficine… Degeaba, la acest nivel de inteligenţă e suficient să-l laşi pe om să vorbească, mai devreme sau mai târziu tot zboară porumbelul.

Priviţi-o cum îşi taie singură craca de sub picioare:

Citește restul acestei intrări »


Regimul Băsescu se va prăbuşi prin revoltă populară?

13 Octombrie 2010

 În urmă cu 10 luni, când Traian Băsescu câştiga la mustaţă, printr-o fraudă de câteva zeci de mii de voturi, alegerile prezidenţiale, nimeni nu şi-ar fi putut îchipui că matrozul va duce ţara în pragul răzmeriţei înainte de sfârşitul lui 2010. Şi totuşi, scenele pe care le-am văzut azi în Ministerul Finanţelor ne arată că „temperatura” societăţii româneşti începe să se apropie de cea din Decembrie 1989.

 Protestele izbucnite spontan pe 13 octombrie  în mai toate oraşele mari ale ţării au o cauză cât se poate de simplă: bugetarii au primit azi fluturaşii cu salariile micşorate (profesorii) sau cu sporurile taiate (angajatii finantelor) şi au priceput în sfârşit unde i-au adus  setea de putere a lui Băsescu şi incompetenţa lui Boc. Sigur că am putea comenta la nesfârşit pe seama faptului că românul a demonstrat din nou că mentalitatea sinistraţilor de la inundaţii e o problemă naţională, şi nu una locală, pentru că şi acum au realizat că vine urgia abia când le-a intrat apa în case mâna lui Boc în buzunar. Dar asta e irelevant, pentru că, nu-i aşa, oricum ne ia iarna pe nepregătite de 2000 de ani. Nu contează că, de pildă,  profesorii au stat cuminţi ca tâmpiţii când s-au anunţat reducerile salariale, şi că au ieşit în stradă abia luna asta, când au primit primele salarii micşorate, important e că, în sfârşit, au ieşit în stradă.

 Întrucât experienţa din 1989 ne-a arătat că şi mămăliga explodează, şi că, în plus, când se produce bizarul fenomen Citește restul acestei intrări »


Vasile Blaga părăseşte corabia care se scufundă, pentru a-şi salva cariera politică

27 Septembrie 2010

 Mare eveniment mare în România, şi-a dat demisia Vasile Blaga. Se bate la nesfârşit apa în piuă despre un gest politic  pe care îl putea prevedea oricine are vreo vagă idee despre ce se întâmplă în PD-L şi a cărui singură necunoscută era data.  Mi-a fost lene până să şi casc. Dar ţara fierbe, acum vreo jumătate de oră m-a sunat şi fratele meu, să mă întrebe cum de nu scriu despre acest eveniment de importanţă planetară 😆 Asta după ce primisem, în decursul zilei de azi, vreo 5 mesaje pe messenger de la diverşi prieteni care mă întrebau fix acelaşi lucru.. Aşa că na, ce să fac, mi-am căutat puţin timp ca să aştern pe blog două vorbe despre felul în care încearcă Vasile Blaga să-şi salveze cariera politică.

 În primul rând se cuvine făcută precizarea că Vasile Blaga este un tip destul de respectat în Ministerul Administraţiei şi Internelor, pentru că şi-a făcut binişor treaba de ministru, a evitat să meargă prea departe cu schimbările pe criterii politice/de cumetrie şi a luat apărarea subordonaţilor când a avut ocazia.  Dar asta nu are nimic de-a face cu faptul că, în plan politic, Vasile Blaga este un dinozaur din specia „activul de partid eşalon 4”, cu tot atâta charismă cât o cazma, şi care n-ar putea câştiga cinstit nişte alegeri nici dacă ar candida împotriva lui Geoană (chestie care, nu-i aşa, spune totul).

 Aşa se face că în lupta zbucnită în PD-L pentru succesiunea lui Traian Băsescu, aripa Blaga (sau BVB, de la Blaga Videanu Berceanu) a avut mereu un handicap major în faţa aripii Udrea: matrozul ştie că lui Blaga i-ar fi mult mai uşor decât lui Udrea să conducă partidul, dacă ar primi binecuvântarea tătucului, dar ştie la fel de bine şi că în felul ăsta ar da PD-L-ul pe mâna unui candidat fără şanse în alegerile prezidenţiale. Ori Băsescu mai ştie perfect de bine şi că, dacă supravieţuieşte până la următoarele alegeri, iar candidatul susţinut de el pierde, va înfunda puşcăria, cu acelaşi circ (mascaţi, televiziuni, transmisii în direct) pe care l-a făcut şi el cu Patriciu, Diaconescu sau Becali. 

 Cum Blaga a înţeles de mult că într-un PD-L condus de Elena Udrea nu are nici un viitor, şi-a dat seama că are nevoie de o ieşire din PD-L. Mai exact, de genul de ieşire în urma căreia duşmanii lui Băsescu să-l primească cu braţele deschise, ştergându-i cu buretele Citește restul acestei intrări »


„Popa la Jakarta”- telenovela lui Băsescu

22 Iulie 2010

 Mai ţineţi minte cum hăhăia Băsescu în timpul dezbaterii cu prostănacul, spunând către camerele de luat vederi că „pe mulţi o să popească Popa ăsta”? Ei bine, au trecut vreo 8 luni şi nici vorbă ca Nicolae Popa, acolitul lui Sorin Ovidiu Vântu în afacerea „Gelsor”, să ajungă în România pentru a le povesti procurorilor cine l-a ajutat să stea ascuns la Jakarta atâţia ani. Mai mult decât atât, în mass media românească s-a aşternut tăcerea totală în legătură cu acest subiect: nimeni nu scrie un rând despre acest caz, al cărui impact a fost decisiv pentru câştigarea alegerilor şi care se vădeşte a fi, pe zi ce trece, doar o fumigenă aruncată de Băsescu în ochii românilor suficient de tâmpiţi pentru a pune botul la un demagogic mesaj anti-moguli.

 Pentru că, până la urmă, cazul Popa este exact proba supremă că tot circul cu mogulii nu este altceva decât praf în ochii idioţilor: dacă Băsescu ar fi dorit într-adevăr să „popească” un mogul, şi să ofere românilor, în vreme de criză, măcar un „cap” înfipt în ţeapa DNA-ului, era foarte simplu ca, în aceste opt luni, Sorin Ovidiu Vântu să înfunde puşcăria. Nu trebuia decât ca Nicolae Popa să fie extrădat în România şi să i se ofere un „deal” suficient de bun pentru a-şi da în gât patronul. Nu era nevoie, după cum se explică foarte clar în acest articol publicat pe 13 aprilie în Indonezia, decât ca preşedintele României să Citește restul acestei intrări »


Vântu în puşcărie şi Popa la Jakarta, SF-uri marca Băsescu?

18 Martie 2010

 Aţi remarcat cum imensa vâlvă provocată, chiar înaintea turului II al alegerilor prezidenţiale, de presupusa arestare a lui Nicolae Popa la Jakarta s-a stins subit după realegerea lui Băsescu, de parcă ar fi turnat cineva o găleată de apă rece într-un ceaun care a dat în clocot?  Aţi mai auzit ceva de extrădarea lui Popa, individ despre care Băsescu a spus hăhăind, în timpul dezbaterii cu prostănacul, că „pe mulţi va popi Popa ăsta”?

 Singura ştire despre Popa, dacă î se poate spune aşa, a fost fumigena aruncată de Dan Diaconescu, noul aliat al lui Băsescu, care a declarat că a plecat în Extremul Orient să facă un interviu cu Popa la Jakarta şi o anchetă la Singapore, cu diplomatul acuzat că a călcat doi localnici cu maşina. Asta se întâmpla prin februarie, acum suntem pe 18 martie şi nimeni n-a văzut interviul, nimeni nu suflă vreo vorbă despre ce mai face Popa pe la Jakarta, cum mai merge cu extrădarea, etc. Motiv pentru care ne putem întreba, pe deplin justificat: a fost măcar arestat Popa la Jakarta, sau totul n-a fost decât o fumigenă aruncată de oamenii lui Blaga din Citește restul acestei intrări »


„Flacăra violet” şi „atacul energetic” vs frauda electorală

20 Ianuarie 2010

  Dacă mai aveam vreun mic dubiu în legătură cu faptul că prostănacul e omul vopsit de Băsescu în fruntea PSD, acesta a fost risipit după  declaraţiile halucinante făcute de Viorel Hrebenciuc şi Mircea Geoană despre metodele paranormale prin care ar fi câştigat marinarul alegerile.  O asemenea diversiune nu putea fi pusă în aplicare decât de persoane interesate ca dezbaterea publică să se mute dinspre fraudarea alegerilor către cancanuri ridicole despre superstiţii băbeşti, ocultism, paranormal şamd.

 Sigur, presa băsesciană şi băsescizată a marşat puternic pe această farsă de prost gust, tip „bufonul îşi toarnă singur nişte catran in cap şi aruncă pene deasupra”. La loc de cinste, oamenii sub acoperire ai lui Băsescu au scris editoriale comic-materialiste, în care prostănacul era transformat într-un soi de exponent al României ţăcănite. Nimeni nu şi-a pus întrebarea cum se face că un om ca Hrebenciuc, trecut prin multe, ar putea comite gafa să-şi expună în public credinţele bizare, ridiculizând astfel orice discuţie despre fraudarea alegerilor? Şi asta într-un moment în care regimul Băsescu va avea de trecut un hop cât se poate de crunt, cu disponibilizări masive dintre bugetari.

 Cu alte cuvinte, ar trebui să credem că, din prostie şi misticism, Geoană şi Hrebenciuc i-au dat lui Băsescu exact circul de care acesta avea nevoie, într-un moment în care pâinea, metaforic vorbind desigur, s-a cam împuţinat. Evident, între o explicaţie comic-grotească şi una logică, o voi alege întotdeauna pe a doua: e mult mai plauzibil că Geoană e omul americanilor, care în vor în continuare pe Băsescu, şi că a executat pur şi simplu comanda primită de la Washington.  Adică a tras cât să treacă peste Antonescu şi să intre în turul II, după care a trântit alegerile făcând exact prostiile pe care nu trebuia să le facă: excursia de sfidare la Timişoara şi vizita la Vântu.  Iar acum îi oferă guri de oxigen lui Băsescu, şi va trânti probabil şi alegerile din PSD, candidând din partea grupării anti-Năstase şi blocând eventuala apariţie a unei alte figuri, capabile să conducă PSD spre victorie la următoarele alegeri.

 Pentru că un duel Geoană-Năstase nu poate avea decât un singur câştigător: Băsescu. Geoană e omul lui, iar Năstase nu-şi mai poate dezlipi în veci etichetele de corupt şi arogant. Practic, cu PSD scos din ecuaţie pe încă patru ani, singura speranţă a opoziţiei rămâne Crin Antonescu.