K-1 Final Elimination Seul 2010 (Final 16) – rezultatele complete

2 octombrie 2010

pe aceeaşi temă:  Tabloul complet al Finalei K-1 (tragerea la sorţi)

1.  Tyrone Spong vs Ray Sefo

 Meci câştigat firesc la decizie de Spong. Când ai 25 de ani, eşti în vârf de formă, şi te baţi cu un adversar de 40, care a şi început să se pregătească doar cu două săptămâni înaintea meciului, ar trebui să fii prea fraier ca să iei bătaie. Spong a făcut exact ce trebuia şi a reuşit să câştige la decizie fără dubii, lucru recunoscut chiar în ring de Ray Sefo. Respectele mele pentru Ray, care a acceptat meciul pe nepusă masă şi s-a prezentat foarte onorabil. Îndrăznesc să afirm că, dacă era pus să lupte cu Cătinaş sau cu Mighty Mo, ajungea şi el în finală fără emoţii prea mari.

2. Gokhan Saki vs Freddy Kemayo

Luptă fără istoric, Kemayo a început binişor dar a fost prins pe o contră de Saki şi făcut  K.O.  Saki pare la apogeul carierei, îl văd ajungând lejer în semifinală dacă nu dă de un adversar imposibil în sferturi.

3. Errol Zimmerman vs Daniel Ghiţă

 Un articol mai pe larg găsiţi aici. Pe scurt, Ghiţă a luptat aproape perfect, a depăşit fără probleme rush-ul de început al lui Zimmerman în prima rundă, după care l-a tocat rău cu low-kick-uri. Iar la începutul rundei a doua a prins o contră care l-a făcut groggy pe adversar după care l-a lăsat lat la podea cu alţi 3-4 pumni. Meciul galei, aş zice.

4. Jerome LeBanner vs Kyotaro

Şi pe această temă am scris un articol separat. Pe scurt, aşa cum anticipam aici,  LeBanner nu avea nici o şansă de a câştiga meciul ăsta la decizie, în condiţiile în care Kyotaro e primul japonez care scoate capul în K-1 în ultimii ani.  În apărarea japonezilor, trebuie spus că am văzut decizii de extra round mult mai scandaloase decât asta, şi că JLB dădea clar impresia că nu mai poate duce încă o repriză. În plus, Kyotaro a stat la bătaie două runde şi a câştigat clar una dintre ele, deşi ar fi putut să-l alerge nonstop pe LeBanner în jurul ringului, cum făcuse în prima rundă. Pe scurt, o ieşire tristă din scenă pentru un mare luptător.  Ieşind din ring a lăsat clar impresia că a decis să facă scandal pentru că simţea că ia bătaie de la Kyotaro în extra round.

5. Ewerton Teixeira vs Peter Aerts

 „Tataia” Aerts ne-a scăpat de plictisitorul Teixeira, după un extra-round dictat cam la fel de Citește restul acestei intrări »

Reclame

Jerome LeBanner iese cu scandal din circuitul K-1

2 octombrie 2010

Final trist de carieră pentru marele luptător francez Jerome LeBanner:  la capătul unui meci foarte încins contra japonezului Kyotaro, „buldogul din Normandia” s-a considerat nedreptăţit de faptul că arbitrii au dictat un extra-round, aşa că şi-a luat jucăriile şi a părăsit ringul. Evident, a fost descalificat, iar Kyotaro (care a renunţat între timp la freza de papagal) a fost declarat câştigător şi s-a calificat în finala K-1.

 Deşi decizia de extra-round a fost uşor forţată în favoarea lui Kyotaro, mi-e greu să-i iau apărarea lui LeBanner, şi asta pentru un motiv foarte simplu: Citește restul acestei intrări »


Daniel Ghiţă se califică în finala K-1 zdrobindu-l pe Errol Zimmerman!

2 octombrie 2010

 Victorie senzaţională a lui Danile Ghiţă în faţa „spărgătorului de oase” Zimmerman: după o primă repriză dominată din punct de vedere tactic, în care şi-a impus stilul bazat pe lowkick-uri nimicitoare, românul a reuşit o contră năpraznică la începutul rundei a doua şi l-a trimis la somn pe Zimmerman!

 Din capul locului trebuie spus că, în meciul ăsta, Ghiţă pornea ca outsider, atât prin prisma experienţei superioare a lui Zimmerman la acest nivel, cât şi datorită meciului slab făcut de Daniel cu Balrak. În mod neaşteptat pentru toată lumea, şi mai ales pentru adversarul său, Ghiţă a făcut un meci mai bun decât cel din final 16 de anul trecut, contra lui Schilt. Gândită tactic perfect, lupta a fost abordată cu calm de către Daniel, care a făcut exact ce trebuia în faţa unui Zimmerman surprins evident de consistenţa replicii pe care o primea.

 Abordarea raţională a lui Ghiţă a fost Citește restul acestei intrări »


Raul Cătinaş şi Daniel Ghiţă luptă în K-1 Final Elimination 2010 pe 2 octombrie

21 septembrie 2010

 L-am criticat aici pe promotorul Eduard Irimia pentru decizia absurdă de a nu-i oferi lui Raul Cătinaş un loc în „piramida” turneului K-1 WGP de la Bucureşti, aşa că tot aici se cuvine să-l laud pentru faptul că a prins momentul prielnic şi, punându-şi toată influenţa la bătaie, a reuşit să-i asigure în ultima clipă lui Cătinaş un loc în gala Final 16 care se desfăşoară pe 2 Octombrie la Seul.  Iar reuşita este cu atât mai mare cu cât Cătimaş va avea parte de unul dintre cei mai abordabili adversari pe care îi putea spera la prima participare într-un Final Elimination: bielorusul Andrei Arlovski, luptător de MMA aflat la debutul în K-1.

 Sigur, meciul nu va fi nici pe departe unul uşor, aşa cum îşi imaginează diverşi autoproclamaţi „experţi”: în primul rând pentru că luptătorii din spaţiul ex-sovietic sunt, în general vorbind, extrem de duri (să ne reamintim că Ghiţă era cât pe ce să rămână fără suflu tot lovind în neştire la Kharitonov), iar în al doilea rând datorită experienţei net superioare a lui Arlovski în ring, fie el şi de MMA. Ar mai fi de spus şi că  „succesul diplomatic” al lui Irimia l-a cam luat prin surprindere pe Cătinaş, dar e foarte adevărat că şi numele lui Arlovski a apărut pe listă tot în ultimul moment, aşa că e greu de estimat care dintre cei doi sportivi este mai avansat cu pregătirea.

 Una peste alta, chiar dezavantajat de cei 11 centimetri în minus şi de tinereţea sa, Cătinaş are literalmente cea mai bună şansă posibilă de a ajunge în finala K-1. Dacă ne reamintim doar că Daniel Ghiţă a trebuit să lupte cu Schilt în primul său Final 16, iar în al doilea urcă în ring cu Errol Zimmerman, înţelegem perfect că boşii K-1 i-au deschis larg uşa lui Raul. Rămâne doar să vedem dacă va fi capabil să treacă de gatekeeper.

 La polul opus, Daniel Ghiţă are un meci extrem de greu (unii ar spune aproape imposibil) cu mai tânărul, mai atleticul şi mai titratul Errol Zimmerman. Gurile rele zic că şi în acest matchmaking se vede mâna lui Eduard Irimia, şi că promotorul trage tare pentru ca Ghiţă să nu reuşească să le „ia faţa” la cel mai înalt nivel sportivilor din Local Kombat şi să le dea şi altora idei de emancipare. În tot cazul însă, chiar plecând cu şansa a doua, eu zic că Ghiţă nu este dinainte bătut şi că, dacă luptă inteligent, ar putea, cu un dram de noroc, să ajungă în finală.

 Şi celelalte lupte de pe fight cardul galei sunt  Citește restul acestei intrări »


Moroşanu cu tractorul şi Ghiţă cu mămica

28 septembrie 2009

 „Săracii luptători români, ce staff-uri habarniste au!”. (e vorba evident de habarnism în media, nu în arte marţiale)

 Cam asta e concluzia tristă care se desprinde din cele două clipuri de prezentare cu care cei doi sportivi (Moroşanu şi Ghiţă) s-au dus la concursul Final Elimination de la Seoul, clipuri care au fost difuzate la ore de maximă audienţă în Japonia, Coreea de Sud şamd, pe scurt în faţa a zeci dacă nu chiar sute de milioane de telespectatori.

 O să încep analiza cu clipul lui Daniel Ghiţă, o „realizare” de un grotesc fără margini. Nu ştiu ce-or fi vrut să spună ăia care l-au făcut, dar singurul mesaj pe care-l transmite clipul este „Domnu ‘ Schilt, uitaţi-vă la mine, vin dintr-o ţară sărăcuţă dar civilizată, nu din cocotier, am o mamă care mă aşteaptă cu drag acasă, vă rog să nu mă omorâţi”. Asta lăsând la o parte faptul că realizatorii ar fi trebuit să ştie că în ţări ca Olanda (de SUA nu mai vorbesc) se consideră că a locui cu părinţii la 28 de ani e absolut ridicol. Sigur, la noi nu e cazul, dar când faci clipuri de prezentare trebuie să fii capabil să înţelegi diferenţele culturale dintre România şi ţările în care încerci să-ţi prezinţi sportivul.

 Practic, realizatorii n-au reuşit decât să-i producă un nemeritat deficit de imagine lui Daniel Ghiţă, în cel mai stupid mod cu putinţă.

La Moroşanu lucrurile stau un pic mai nuanţat. Ideea  în sine n-a fost proastă, clipul era pe linie cu prezentările pe care şi le-a făcut sportivul până acum, cu imaginea pe care încearcă să şi-o construiască. Dar realizarea a fost ultrapenibilă: tot ce s-au priceput să găsească a fost un tractor antediluvian, de pe care cădeau tablele. „Jucăria” cu care Moroşanu calcă poza lui Kin parcă spune „vin dintr-o ţară de sărăntoci, sunt vai de capul meu”. Oare cât de greu ar fi fost să se dea telefon la vreun mare fermier din zonă, gen Porumboiu, sau la vreun dealer de tractoare, să i se explice unde se va difuza clipul, şi să i se ceară pentru o jumătate de oră un tractor ultimul tip, în schimbul unui www.cutărică.ro lipit pe uşa utilajului în timpul filmărilor?

În plus, poate că ar fi timpul ca Moroşanu să înţeleagă că, înaintea unei lupte importante, nu e bine să provoci soarta, povestind în gura mare Citește restul acestei intrări »


Tabloul finalei k-1 2009

27 septembrie 2009

UPDATE 2  Înregistrările tuturor meciurilor importante din această gală le găsiţi la următoarele linkuri:  

Semmy Schilt a  câştigat finala K.-1 2009 ,

Semmy Schilt a curăţat ruşinea Bonjasky din finala K-1 ,

Daniel Ghiţă scoate pe targă robotul sovietic Kharitonov ,

Badr Hari îl zdrobeşte pe Overeem „vitamină” în runda I ,

Overeem „vitamină”, învingător prin procedeu ilegal împotriva lui Teixeira

UPDATE  : Daniel Ghiţă a ajuns totuşi în Finala K-1 2009

Azi dimineaţă a avut loc tragerea la sorţi a finalei K-1 pe 2009, rezultatul fiind următorul fight-card:

tournament_table K-1

 Tragerea la sorţi propriu-zisă o puteţi vedea aici:

De remarcat că organizatorii japonezi şi-au făcut din nou pomana cu Bonjasky, lăsându-l să tragă a doua bilă, după ce „câştigase” furând cu arbitrii meciul cu Melvin Manhoef, asta în condiţiile în care criteriul de prioritate era cine a câştigat cel mai uşor partida din Final Elimination. Ma rog, probabil s-or fi gândit că nici un meci nu-i mai uşor decât ăla terminat în culise. Evident, campionul lu’ peşte a profitat de ocazie şi, favorizat şi de bulan, a fugit cât mai departe Citește restul acestei intrări »


Overeem „vitamină” a îngropat sportivitatea odată cu Aerts

26 septembrie 2009

 Cel mai ruşinos episod din istoria recentă a K-1 este, indiscutabil, felul în care „the anabolic gorilla” Alistair Overeem este lăsat să lupte la cel mai înalt nivel, în pofida faptului că orice spectator îşi dă seama că un corp „ai carui muşchi au alţi muşchi” ar trebui testat antidoping înainte de a fi măcar lăsat să se apropie de o sală unde se desfăşoară un concurs de arte marţiale.

 Sigur, probabil că majoritatea sportivilor din K-1 mai iau câte ceva, poate nici Peter Aerts nu s-ar prezenta aşa de bine la 39 de ani fără niscai chimicale, dar de aici şi până a lăsa să lupte un „sportiv” căruia îi ies steroizii pe nas e o cale lungă, pe care promotorii japonezi au parcurs-o fără a clipi, de dragul unor câştiguri cât mai mari.

 Urmăriţi cu atenţie meciul de azi dintre triplul campion Peter Aerts şi Alistair Overeem: în pofida unui veritabil recital de măiestrie Aerts n-a avut de la început nici o şansă. Orice lovitură de-a lui ateriza în pachetul de muşchi ca într-un perete, Citește restul acestei intrări »