Diferențele dintre ofițerul de informații și securist

27 august 2018
securistii de ieri

securistii de ieri

În ultima vreme am citit și auzit diverse reacții destul de indignate la adresa revenirii discursului anti-securiști în prim planul vieții publice. Destui oameni de prin servicii (foști sau actuali) susțin (nu fără oarecare temei) că nu se pot pune chesti de genul protocoalelor secrete în cârca tuturor ofițerilor de informații și că foarte puțini dintre aceștia au fost de fapt implicați în porcăriile întâmplate prin subteranele sistemului de justiție. După care discursul se ramifică, se ajunge inevitabil la diversele afaceri bănuite a fi protejate de servicii dar de pe urma cărora nu beneficiază nicicum maiorul X de la UM cutare etc etc etc.

Ca să n-avem vorbe, hai să vă spun eu cum vede subsemnatul povestea asta cu securiștii:

1. În primul rând securistul este ăla care a sărit fulminant în ierarhia serviciului secret pentru simplul motiv că executa orbește cele mai mari porcării, ba chiar avea și aplecare în această direcție. Genul ăsta de securiști sunt simplu de deosebit de ofițerii de informații respectabili, ajunge să te uiți în CV-urile lor.  Când vezi că X a ajuns colonel pe funcție de general la 30 și ceva de ani, în structura centrală a serviciului, deși mulți alții din sistem au mâncat decenii întregi micul dejun, prânzul și cina pe la UM Bărăganul Prăfuit mai întâi prin armată și apoi prin serviciul în cauză până să ajungă pe la 40+ pe funcții mult mai mici, poți să fii sigur că ai depistat un securist.

2. În foarte multe cazuri securiștii de la punctul 1 au în spate rude apropiate (gradul 1 sau cel mult 2) care au activat în Securitate înainte de 1989.  Asta ar fi o metodă de triere foarte eficientă cu condiția să ai acces la dosarele de cadre. Vorba aia din popor care spune  „ce naște din pisică șoareci mănâncă”  rămâne al naibii de adevărată, vă dați seama că atitudinea față de drepturile omului a unui ofițer care a avut bunicul torționar pe timpul lui Dej și tatăl cirac de-al lui Pleșiță pe timpul lui Ceaușescu n-o să fie tocmai la standardele Uniunii Europene, asta ca să folosim un eufemism. Doar nu credeți că Negulescu putea aranja pentru victimele lui paturi ude în celule cu viețași fără ca SRI Prahova să afle nimic, nu? Iar ăsta e așa, un exemplu foarte la îndemână…

3. Securistului i se pare foarte normal ca serviciul din care face parte să se implice în politică, să infiltreze presa până la distrugere, să acționeze concertat pentru a elimina din viața publică pe politicianul X sau Y.  Ofițerul de informații loial jurământului depus ar face naibii ceva când ar constata să superiorii lui încalcă evident Constituția și legile României.  Și în alte țări au avut loc de-a lungul timpului derapaje majore în activitatea serviciilor secrete dar de fiecare dată s-a găsit cineva din interior care să Citește restul acestei intrări »

Reclame