Demiterea lui Mircea Sandu (şi implicit Piţurcă) în 3 paşi simpli

20 noiembrie 2013

După ce barbugiul infractor (condamnat cu sentinţă definitivă pentru fals în înscrisuri private) şi-a bătut joc de speranţele unui popor întreg, nu cred că mai există prea mulţi oameni în România care sa nu dorească o curăţenie generală în şerpăria de la FRF.  Aşa că treaba trebuie începută cu individul care i-a făcut lui Piţurcă un contract beton cu o clauză de reziliere enormă, acelaşi individ care păstoreşte de 23 de ani dezastrul fotbalului românesc: Mircea Sandu.

Ni s-a repetat obsesiv în ultimii ani, de către năimiţii lui Mircea Sandu (şi ai clanului de puşcăriaşi albanezi care a căpuşat FRF-ul sub domnia lui) din presa sportivă că acesta nu poate fi îndepărtat din fruntea FRF pentru că a creat o încrengătură inimaginabilă de interese, care include puzderia de cluburi din eşaloanele inferioare, AJF-urile şamd. Şi cum fiecare dintre aceste cluburi are câte un vot în Adunarea Generală, vezi-Doamne hidra cu mii de capete a lui Mircea Sandu n-ar putea fi dovedită nici măcar de Făt-Frumos.

Nimic mai fals! Tot acest eşafodaj bestial cădit de groparul fotbalului românesc poate fi prăbuşit în 3 paşi simpli, cu condiţia ca autorităţile statului să vrea să se implice, scoţând FRF-ul şi implicit Naţionala de sub controlul lui Mircea Sandu:

1. Identificarea cluburilor din eşaloanele inferioare care supravieţuiesc strict din bani primiţi de la autorităţile locale sau de la diverse companii de stat.

Conform statutului FRF, publicat pe site-ul instituţiei, puzderia de cluburi din liga a doua şi a treia au fiecare câte un vot în Adunarea Generală a FRF, iar lor li se mai adaugă cluburile de juniori din primele două eşaloane,  toate AJF-urile, cluburile de fotbal feminin, de fotbal în sală etc etc:

Structura Adunarii Generale a FRF

Având în vedere că până şi în prima divizie aproape jumătate din cluburi nu ar putea supravieţui fără ajutorul primăriilor sau companiilor de stat, vă daţi seama ce e pe la divizia a doua şi a treia.

2. „Băgarea în şedinţă” a primarilor şi directorilor de companii de stat care susţin aceste cluburi din eşaloanele inferioare.  Etapa asta cred că nu mai are nevoie de prea multe detalii, Dragnea a arătat cu ocazia mazilirii miliţianului Dragomir că se descurcă foarte bine şi cu şefii de cluburi din Divizia A, darmite cu niscaiva primari care ţin echipe de B sau C.

3.  Convocarea Adunării Generala Extraordinare a FRF şi mătrăşirea lui Mircea Sandu.  Deşi pare etapa cea mai simplă (odată ce au fost parcurse primele două) partea asta este, de fapt, cea mai complicată, pentru că Regulamentul de organizare şi desfăşurare a Adunării Generale a FRF este o capodoperă de gândire bolşevică şi a fost conceput în aşa fel încât Citește restul acestei intrări »