Cum a ajuns sasul nesecurist Iohannis sluga noii securități și a rețelei Soros (I)

3 mai 2018
Macovei si Soros nu mai aveau nevoie de Coldea

Macovei si Soros nu mai aveau nevoie de Coldea

 

Orice om normal psihic care a urmărit zbaterile aberante ale politicii românești din ultimele 14-15 luni a înțeles perfect că niște politicieni destul de nefrecventabili se luptă pe viață și pe moarte cu o grupare coordonată din afara României ce a reușit să acapareze puterea reală în stat.  Dacă situația în sine este destul de evidentă, modul în care România a ajuns în această fundătură poate fi destul de neclar, mai ales celor care nu au urmărit pas cu pas evenimentele din ultimii 14 ani. Așa că o să fac un soi de recapitulare a momentelor cheie prin care regimul Băsescu a devenit practic regimul Soros.

Bazându-se inițial  doar pe o susținere externă venită în principal pe axa rețelei Soros, gruparea Coldea-Macovei (formată din securiști mai noi sau mai vechi și din uneltele lor din procuratura ceaușistă) reușise să pună aproape complet cu botul pe labe clasa politică în ultimii ani ai regimului Băsescu. Marea lor problemă a apărut la alegerile din 2014, când s-au trezit că n-au candidat.  Coldea s-a lămurit rapid că pe Macovei n-ar vota-o decât vreo câțiva descreierați spălați pe creier de propaganda vomitată pe net/facebook de vuvuzelele  Tolontan, Dogioiu, Tăpălagă & co, iar Victoraș Ponta s-a dovedit a fi o otravă umană care l-ar fi putut face până și pe Iuda să pară o persoană demnă de încredere.  Așa că, ajunși la ananghie, au fost nevoiți să se orienteze spre omul pe care încercaseră să-l lichideze politic prin intermediul lui giumbix de la ANI: Klaus Iohannis.

Chestia e că Iohannis, în pofida multelor sale păcate (de la șase case din meditații la tărășeniile bizare cu Forumul German ca succesor de drept al organizației naziste a sașilor din perioada războiului) nu era nici ofițer acoperit ca fostul pupil al lui Adrian Năstase, nici fiică și fostă soție de securist, cu trecut amplu de procuror ceaușist ca Macovei. Pe scurt, putea fi șantajat până la un punct cu poveștile cu moșteniri ale soției, dar nu avea mânere clare de care să-l apuce mâinile mult prea pofticioase de putere ale lui Coldea.  Dar cum Ponta, îmbătat de puterea pe care o privea în albul ochilor dupa ce primise firmanul de la Joe Biden, îi spusese deja lui Coldea (în public, cu martori) că își poate pregăti valiza, gruparea Secu-Soros a  oftat și s-a pus pe treabă. Iar Victoraș s-a trezit că a pierdut alegerile care păreau de nepierdut, contra unuia care avea în dezbateri debitul verbal și fervoarea unui ficus somnoros.

Ce nu a prevăzut Coldea a fost faptul că rețeaua Soros, cu care fraternizase așa de armonios pe durata mandatelor lui Obama, nu va mai avea nevoie de el odată ce reușea să pună piciorul în conducerea SRI și să se asigure că la DNA are o slugă de o obediență totală.  Așa se face că la 19 februarie 2015 a fost propus ca director al SRI fix bursierul Soros Eduard Hellvig, fost coordonator de programe la fundația care ne tot fericește cu „societatea deschisă”. Iar după ce Laura Codruța Kovesi a primit un nou mandat la conducerea DNA  pe 6 aprilie 2016, întreaga echipă care condusese SRI a fost debarcată în interval de câteva luni.  Coldea s-a mai agățat o vreme de funcție prin diverse chichițe și manevre,  sperând nici el nu știa ce, dar rămăsese fără putere și a fost măturat definitiv după ce Ghiță a fost silit s-o șteargă din țară și a început dezvăluirile.

Cu alte cuvinte, Coldea a primit de la rețeaua Soros, prin mijlocirea lui Iohannis, exact chestia cu care îl amenințase Ponta.  Iar Macovei, adevărata conducătoare a rețelei Soros din România, a ajuns să aibă pe mână Citește restul acestei intrări »

Reclame

5 motive pentru care serviciile secrete nu trebuie să conducă o ţară

15 ianuarie 2017

Articolul este dedicat oamenilor sănătoşi la cap din SRI, SIE, SPP, STS şamd.

 

  1. Serviciile secrete sunt create şi organizate pentru a împiedica anumite activităţi (spionaj, terorism, infracţiuni economice care pot aduce atingere siguranţei naţionale, sabotaj etc etc), nu pentru a conduce o ţară. Afirmaţia poate părea un truism, dar în epoca lui Coldea acest adevăr elementar a fost complet dat uitării. Prin modul în care este constituit şi organizat, un serviciu secret este nepotrivit pentru a lua deciziile majore de politică internă şi externă ale unei ţări, exceptând desigur situaţia în care tot aparatul din ministerele Economiei, Comerţului, Industriei etc etc etc s-ar muta la SRI, pe posturi de analişti.
  2. Într-o ţară care se vrea democratică, exercitarea puterii de către un serviciu secret va duce inevitabil la revolte. Oamenii vor să aibă măcar iluzia că votul lor contează, în momentul în care această iluzie este spulberată brutal lucrurile vor intra mai devreme sua mai târziu pe o spirală periculoasă, care duce în final la revolte de stradă, schimbări violente de regim şamd. Adică exact la lucrurile pe care un serviciu secret ar trebui să le împiedice.
  3.  Prin natura lor serviciile secrete au în mod instituţional tendinţa de a evita comunicarea, de a-şi ţine departe de ochii lumii modul de funcţionare, mecanismul decizional etc.  Pe de altă parte, într-o societate democratică oamenii vor să li se explice mereu de ce conducerea pe care au ales-o ia anumite decizii. Ba mai mult, vor să fie în contact permanent cu decidenţii pe care i-au ales măcar prin intermediul televizorului şi al social media dacă nu direct. La polul opus, conducerea operativă a unui serviciu secret ar trebui să evite pe cât posibil lumina reflectoarelor (din acest punct de vedere generalul Predoiu de la SIE fiind un exemplu foarte bun).  Dacă serviciile secrete exercită de facto puterea, oamenii vor avea foarte repede impresia că Citește restul acestei intrări »