Tolontan, caiafa care urăşte Rapidul, ca orice suporter al Stelei lui Valentin Ceauşescu

24 octombrie 2010
caiafa Tolontan delireaza despre istoria Rapidului

caiafa Tolontan delireaza despre istoria Rapidului

Ce-şi doreşte cel mai mult un parvenit, din specia celor veniţi la oraş cu o sacoşă de rafie în mână, dar ajunşi multimilionari, printr-o combinaţie imundă de jigodism, arivism şi sete de înavuţire? Un titlu de nobleţe, evident. În cazul fotbalului românesc, parvenitul prin definiţie este Steaua Bucureşti, echipa zămislită în urma violului comis de Armata Roşie asupra României: un club care, dispreţuit de români până spre mijlocul anilor ’80, umplea stadionul cu soldaţi chiar şi la meciurile de Cupa Campionilor, dar pe care nişte canalii se străduiesc, de 24 de ani, să-l prezinte în mod mincinos drept cel mai iubit club al României.

 Ca orice parvenit notabil, Steaua Bucureşti a avut o scurtă dar spectaculoasă perioadă de glorie: între 1986 şi 1989 a câştigat Cupa Campionilor şi SuperCupa  Europei, jucând încă o finală de CCE.  Pe aripile susţinerii necondiţionate venite din partea clanului Ceauşescu, folosind jucători adunaţi prin metode ilegale din toată ţara, Steaua şi-a trecut în palmares o mare performanţă, cu care deocamdată nu se poate lăuda vreun alt club românesc. Cu toate astea, poleiala de pe Cupa lui Valentin Ceauşescu  nu poate schimba  povestea sordidă a înfiinţării Stelei, nici nu-i poate oferi acestui club, oricum căzut de ani buni în derizoriul becalian, legitimitatea unei istorii interbelice, nelegată de Partidul Comunist sau de tancurile sovietice. Şi, din păcate pentru susţinătorii cu ora ai Stelei, nici nu poate invalida performanţele obşinute de alte echipe româneşti, mult înainte ca violul comis de Armata Roşie asupra României să fie măcar plănuit.

 Cum însă orice succes, fie el chiar şi dubios obţinut, adună imediat în jurul său caracterele slabe, oamenii care au nevoie disperată să simtă gustul victoriei măcar prin intermediar, indiferent de metodele cu care este obţinută victoria respectivă, Steaua a ajuns şi ea să aibă un soi de „suporteri”. Ghilimelele nu sunt întâmplătoare, pentru că legătura dintre aceşti oameni şi Steaua seamănă cu relaţia dintre un interlop şi ciracii săi: Citește restul acestei intrări »

Reclame

Steaua Bucureşti, buboiul bolşevic de pe obrazul fotbalului românesc

24 februarie 2010
"Tatăl" Stelei, sinistrul agent sovietic Emil Bodnăraş

"Tatăl" Stelei, sinistrul agent sovietic Emil Bodnăraş

 

 Gazeta Sporturilor, publicaţie condusă de stelistul fanatic Tolontan, a deschis discuţia despre trecutul bolşevic el lui Dinamo Bucureşti. Demers care, zic eu în calitate de rapidist cu bunic printre membrii fondatori ai clubului,  ar fi fost corect doar dacă s-ar fi referit la TOATE cluburile mari înfiinţate de comunişti după 1947, nu doar la Dinamo. Cum era însă de aşteptat, articolele din GSP, pe care le puteţi citi aici, aici şi aici s-au referit numai la Dinamo, de parcă Steaua Bucureşti ar fi altceva decât produsul violului comis de Armata Roşie asupra României.

 Ca sa punem lucrurile în contextul mai larg al impactului bolşevismului asupra fotbalului românesc, se cuvine să ne ocupăm, aşadar, de înfiinţarea, prin repetate abuzuri, uneori comise cu pistolul pe masă, a clubului Steaua. De exemplu, printre suporterii care ţin cu Steaua „pentru că a luat Cupa Campionilor”, este ignorat cu desăvârşire episodul desfiinţării abuzive a clubului Casa Armatei Câmpulung Moldovenesc în 1953. Echipa, care funcţiona pe lângă liceul militar din localitate, a terminat sezonul 1952 pe locul 3 în Divizia A, iar în turul sezonului 1953 a bătut C.C.A.-ul (denumirea de atunci a Stelei) cu 2-1 şi s-a clasat pe locul 2 la jumătatea campionatului. Pauza de iarnă a fost însă definitivă pentru C.A. Câmpulung Moldovenesc: venit val vârtej la faţa locului, sinistrul Emil Bodnăraş, ministrul Apărării,  a plecat cu aproape tot lotul şi cu antrenorul Francisc Rónnay, pe care i-a dus direct la C.C.A. Apoi, pentru a muşamaliza acest scandalos abuz, l-a pus pe fratele său, Manole Bodnăraş, să scoată o hotărâre a Asociaţiei Republicane CCA  prin care, cu excepţia C.C.A. Bucureşti, toate formaţiile militare din ţară se desfiinţau. După câteva luni, preşedintele C.A. Câmpulung Moldovenesc murea, oficial de inimă rea. De notat că echipa din Câmpulung, deşi înfiinţată tot de comunişti, pornise cinstit din Liga a treia în 1948, câştigase play-off-ul de promovare în B în 1950 şi cîştigase divizia B în 1951 cu un avans de nouă puncte faţă de a doua clasată. 

 Nu trebuie însă uitat nici faptul că formarea clubului Steaua stă sub semnul unui abuz chiar mai grav decât în cazul lui Dinamo. În 1947 Emil Bodnăraş, pe atunci şeful principalului serviciu secret al ţării,  înfiinţa A.S.A Bucureşti, dar nu putea accepta ideea ca echipa lui s-o ia de jos, din liga a treia, cum ar fi fost normal. Aşa că, înainte de începutul campionatului, sinistrul membru al Politburo-ului sovietic  a desfiinţat, cu pistolul pe masă, la propriu, extrem de iubita Citește restul acestei intrări »