Pe litoralul turcesc se poate iar pe al nostru nu?

28 august 2008

 

 Sunt în vacanţă în Turcia şi, la fiecare pas, mă izbesc de noi dovezi ale faptului ca diferenţa enormă dintre turismul turcesc şi cel românesc ţine în primul rând de oameni, nu de geografie, climă şi alţi factori obiectivi.  

 În hotelul în care stau există următoarele facilităţi pentru copii: aquapark cu 7 topogane de toate formele, mărimile şi culorile, luna park cu roata mare, trenuleţ, maşini de-alea care se ciocnesc (îmi scapă denumirea acum) şi încă vreo şase jocuri, piscină specială pentru copii, mini-club de unde le dau inclusiv maşinuţe cu pedale să se dea pe alei, stand de tatuaje temporare, tonete cu vată de zahăr, popcorn  etc etc. Toate astea sunt incluse în preţ, nu dai un eurocent nici măcar dacă se dă copilul în prostiile alea de 100 de milioane de ori. Inutil să spun că vreo 80% dintre familiile care umplu acum hotelul au cel puţin un copil, nu?

 Dacă punem la socoteală şi facilităţile similare pentru adulţi (de la Citește restul acestei intrări »

Reclame

Vacanţele în Antalya, compromise de flăcări

8 august 2008

2000 de pompieri turci, susţinuţi de zeci de avioane-cisternă, s-au luptat vreme de aproape o săptămână cu incendiile de pădure din zona Antalya. Conform publicaţiei britanice The Guardian, dezastrul a lovit aproape 10.000 de acri de pădure, punând în pericol câteva dintre atracţiile turistice majore ale zonei, între care teatrul de la Aspendos.

 Imaginile de pe Euronews sunt de pe 1 auust, iar pe 4 august, conform publicaţiei Turkish Daily News, cinci focare de incendiu încă mai existau în zonele Manavgat şi Serik. Pe 7 august incendiile au fost în sfârşit stinse, iar premierul turc Recep Tayyip Erdoğan promitea reconstrucţia grabnică a zonelor afectate.

Chiar dacă staţiunile de pe malul Mediteranei Citește restul acestei intrări »


Golul de 2-1 al Germaniei (Klose)

26 iunie 2008

Ţin de mic copil cu Germania, o echipă care nu a încercat niciodată să păcălească fotbalul, care nu a beneficiat decât foarte rar de „bunăvoinţă” suspectă din partea arbitrilor şi care întotdeauna a practicat un joc bazat pe posesie şi ofensivă.  Dar aseară, cu toate că m-am bucurat de victoria nemţilor, m-a încercat şi o părere de rău pentru această frumoasă echipă a Turciei, a cărei eliminare s-a datorat în bună măsură bufonului Rustu, un om care nu a ştiut să se retragă la timp.

  Cea mai bună dovadă în acest sens este golul de 2-1 al Germaniei, pe care nu l-am putut vedea aseară în transmisiune directă din cauza problemelor tehnice.


Turcia vivace versus România amorfă

21 iunie 2008

Am vazut deja la Euro 2008 trei meciuri in care 11 turculeţi numai inimă au reusit rasturnari de scor neverosimile, scoţând din competiţie echipe mult mai bine cotate şi, până la urmă, net superioare din punct de vedere tehnic. Luptând cu o îndârjire supraomenească, turcii au răsturnat toate pronosticurile şi s-au calificat în semifinale.
Toate bune, dar ca om care a văzut lipsa de vlagă arătată de ai noştri, nu pot decât să mă întreb ce naiba s-a întâmplat cu poporul român în ultimele patru secole?? Adică pe vremea lui Ştefan cel Mare, sau chiar mai recent, a lui Mihai Viteazu, o mână de românaşi băteau (şi nu o singură dată) armate turceşti de cinci-şase ori mai numeroase decât a noastră, iar acum suntem, comparativ cu ei, un soi de meduze amorfe eşuate pe gazon? Ce mutaţie a suferit poporul ăsta?