Căpitanul Băsescu părăseşte primul vaporul care se scufundă?

 Ieri, în cadrul unui interviu acordat postului de radio România Actualităţi, Traian Băsescu făcea o declaraţie şocantă , afirmând că ia în calcul „în mod deosebit” varianta de a nu mai candida pentru încă un mandat la alegerile de anul acesta. Primul lucru care-ţi vine în cap când vezi ştirea este o întrebare simplă: ce fel de om ar fi acela care, în faţa unor dificultăţi economice fără precedent, a unei datorii externe care a ajuns să bată spre 70 de miliarde de euro, şi, mai ales, a unei panici care ameninţă să bage economia românească în blocaj financiar, şi-ar lua jucăriile şi ar pleca de bunăvoie din fruntea statului? Punând lucrurile în contextul primei meserii a lui Traian Băsescu, ar fi ca şi cum căpitanul unui vapor de cursă lungă ar şterge-o primul de pe navă, cu o şalupă rapidă, lăsând echipajul la mila Domnului, în cazul în care se opresc motoarele şi vaporul este „pus de-a latul” de valuri şi împins spre stânci.

 Ori, după mine, Băsescu are o colecţie impresionantă de defecte, între care nu se numără însă nici laşitatea, nici prostia. Pentru că ar fi o mostră de prostie abisală să-ţi închipui că, după o asemenea dezertare, ai mai putea primi de la români altceva decât un scuipat în ochi. Exemplul lui Emil Constantinescu, ieşit pe uşa din dos din viaţa publică, în dispreţul general, este pe cât de recent şi autohton, pe atât de

ProTv readuce transmisiile sportive în epoca Întunericitului

 Meci de mare interes pentru români la Doneţk: Şahtiorul lui Mircea Lucescu luptă cu Poli Timişoara pentru un loc în play-off-ul care duce in grupele Champions League. Poli luptă eroic, conduce cu 1-0 în deplasare, Şahtior egalează abia în minutul 62, iar românii care n-au Digi Sport… stau cu urechea lipită de radio. De ce? Simplu, drepturile de transmisie pentru Champions League le are, în România,  postul semi-falit deţinut de Adrian Sârbu CME. Şi cum, în vremurile astea de criză, e scump halatul, pardon, sunt prea mulţi pentru ProTv cei câţiva firfirei ceruţi pentru tururile preliminare, am ajuns mai rău decât pe vremea lui nea Nicu. Măcar atunci, dacă am fi jucat cu o echipă sovietică,

Vacanţa în Corfu: sfaturi practice

 Situată la doar 75 de minute de zbor de Bucureşti, insula Corfu este pentru bucureşteni (şi nu numai) una din cele mai bune destinaţii de vacanţă din Grecia, din cel puţin două motive: pe o lungime de numai 65 de kilometri şi o lătime de cel mult 32 sunt înghesuite suficiente obiective turistice majore încât să ai ce vizita în fiecare zi dacă stai două săptămâni, iar varietatea de plaje îi poate satisface pe deplin şi pe amatorii de nisip fin, şi pe doritorii de balaceala în apa azurie specifică zonelor cu pietriş. Nu vreau să trec însă acum în revistă diversele atracţii turistice locale (o voi face în câteva postări ulterioare): voi începe prin a le da câteva sfaturi utile celor care s-au hotărât deja pentru o vacanţă în Corfu.

 1. Ţineţi cont de faptul că transportul public în insulă e practic inexistent. Sigur, circulă pe-acolo nişte autobuze, şi probabil că pe la agenţiile de turism o să vi se spună că „aveţi staţie în faţa hotelului” sau alte chestii de genul ăsta. Ce n-o să vi se spună este că, în principiu, te poţi baza pe orarul din staţia centrală (situată în Corfu Town, în stânga Fortului Nou) şi pe tabelele afişate prin hoteluri, dar cam atât. Autobuzele circulă rar, iar dacă vrei să le iei dintr-un punct oarecare de pe traseu, poţi avea ghinionul să le aştepţi câte o oră în plin soare. Asta pentru că multe staţii constau într-o reclamă luminoasă de vreo jumătate de metru pătrat, înfiptă într-un par, şi care aduce izbitor cu o reclamă la îngheţata Algida. Mai adaug şi că autobuzului trebuie să-i faci semn cu mâna ca să oprească, şi veţi înţelege de ce, în vacanţa recent încheiată, am avut maşină închiriată 14 zile din 14 şi sfătuiesc pe toată lumea care-şi permite să facă la fel.

 2. Aeroportul din Corfu nu are nici un fel de transport public (prima staţie de autobuz e la peste 1km) , iar taxiurile cer scoruri gen 25 de euro pentru un drum până în Benitses, localitate aflată la 20 de minute de condus lejer. Aşadar, dacă aţi plecat pe cont propriu, prin booking.com sau alte site-uri similare, aveţi două variante. Prima şi cea mai comodă e să închiriaţi cu 35-45 de euro (în funcţie de sezon) o maşină pentru o zi, din aeroport. A doua, care presupune o oarecare cunoaştere a insulei, e să luaţi legătura cu una din firmele de car rental din staţiuni, care au scoruri mult mai mici (gen 20 de euro pe zi cu asigurare full) şi care vă pot aştepta cu maşina la aeroport, dacă închiriaţi pe

Grecia, locul unde s-a născut lenea

 Credeaţi că românii sunt campioni la lene? Cum vi se pare programul ăsta de vizitare, la un monument deschis în mai 2009, după vreo 12 ani de restaurări?

Corfu town by night