Atacul WannaCry şi lăcomia abjectă a Microsoft

16 Mai 2017

Chestiile astea n-o să le prea găsiţi în multe locuri dar sunt 100% adevărate:

  1. Microsoft a oferit update-ul KB4012598 la mijlocul lui Martie.
  2. Update-ul exista şi pentru „anticul” sistem de operare Windows Xp iar cei care şi-au instalat hack-ul Windows XP POSReady pentru a primi în continuare update-uri au beneficiat bine-mersi de el.
  3. „Fraierii” care nu şi-au instalat hack-ul au fost pur şi simplu lăsaţi pradă atacului ransomware de către Microsoft deşi compania înţelegea foarte bine că este vorba despre o situaţie excepţională, care presupunea un risc enorm pentru nişte oameni şi instituţii care totuşi îi cumpăraseră produsele.
  4. Printre fraierii ăştia se numără şi o grămadă de instituţii ale statului român, cel păgubit în dosarul Microsoft.
  5. Instituţiile astea din România au rămas pe Windows Xp pentru că A. De unde bani de alte licenţe? şi B. Calculatoarele lor sunt prea vechi pentru a rula decent Windows 7 (iar sistemele de operare de la Win 8 în sus nu rulează deloc pe procesoare care nu ştiu de „Execute Disable Bit” şamd – practic peste 90% dintre Pentium 4, Centrino etc)

Mă întreb şi eu ca omul: procuroraşii cei viteji, ăştia care ne apără de corupţi şamd, oare nu trebuiau să bage şi  Citește restul acestei intrări »

Anunțuri

Metoda prin care decid securiştii de la Digi, Dolce şamd ce televiziuni fac audienţă

25 Ianuarie 2017

ideile şi informaţiile din acest articol pot fi preluate doar cu citarea sursei.

Practic toţi românii pe care îi mai interesează televizorul folosesc servicii furnizate fie prin cablu, fie prin DTH (satelit  direct to home), fie prin IPTV de către marii operatori: Digi, Dolce/Telekom, UPC. Românii din străinătate se „descurcă” şi ei în multe cazuri cu o „cutiuţă” de la Digi sau Dolce, luată pe contract din ţară de ei sau de vreo rudă şi conectată apoi la o antena oarecare de satelit reglată pe direcţia potrivită de un priceput (chestie cam ilegală dar total neverificabilă de către operator şi care oferă servicii la un preţ derizoriu comparat cu cele de pe pieţele locale din Italia, Spania, Germania, Franţa etc) .  Şi toţi aceşti oameni folosesc (în principiu, că mai există şi piraţi dar puţini) echipamentele de decodare a semnalului furnizate de operator.

Pe vremuri, când transmisia prin cablu se făcea analogic, omul îşi seta posturile în propriul televizor în ordinea dorită, folosind meniul televizorului.  Si acum chestia asta mai merge în cazul cabliştilor care încă mai păstrează şi transmisie analogică, dar posturile oferite sunt tot mai puţine şi printre ele nu se numără cele din pachetele suplimentare (oricum această posibilitate de recepţie o să dispară destul de curând). Odată cu trecerea la digital,  abonatul a început să schimbe posturile nu cu telecomanda televizorului ci cu telecomanda STB-ului. O vreme , lucrurile au mers la fel ca şi în cazul analogicului: scanai posturile, ele intrau în ordinea stabilită de operator după care, din meniul „cutiuţei” le aranjai cum vroiai.

Treaba asta a mers cum era normal să meargă până acum vreo 2-3 ani, când „băieţii” şi-au dat seama că aici e un mare şmen de făcut. Aşa că au forţat pe gâtul utilizatorilor un update de firmware (softul intern cu care funcţionează „cutiuţa”, receptorul, STB-ul sau cum vrem să-i spunem)  şi prin asta AU ÎMPIEDICAT UTILIZATORUL SĂ ALEAGĂ ORDINEA CANALELOR ÎN GRILĂ.  Pe româneşte: până atunci, dacă tu erai fan Radu Moraru şi  vroiai să ai Naşul TV pe pe locul nr 1 în grilă, intrai în meniul „cutiuţei” şi setai chestia asta. De atunci însă, Naşul TV zace OBLIGATORIU în grila Digi TV între celebrele Estrada TV şi TV H, pe poziţia 109, iar la Dolce şamd situaţia este absolut similară. (Şi da, ştiu ca la postul asta poţi vedea zilnic aberaţii din bezna minţii lui Cartman, pardon Cartianu  şamd, nu asta e ideea)

 Nu e nevoie să fii vreun geniu ca să-ţi dai seama că audienţa unor posturi TV poate fi afectată grav prin această manevră. Un telespectator care butonează posturile de ştiri când se întâmplă vreun eveniment o să se „învârtă”folosind funcţia „next” a telecomenzii  în zona din grilă în care sunt grupate acestea.  În nici un caz n-o să sară prin toată grila, la poziţii pe care nici n-ai cum să le ţii minte dacă n-ai făcut vreo fixaţie. Citește restul acestei intrări »


Taica Puiu – selecţie mafiotă în favoarea clanului Becali

31 Mai 2016

Vestea neselecţionării lui Alexandru Maxim în lotul final pentru Euro 2016 a picat ca o lovitură de măciucă în capul suporterilor care au cât de cât idee despre acest sport. Şi asta nu pentru că Alex ar fi făcut un sezon senzaţional la Stuttgart sau pentru că ar fi rupt gura târgului la ultimele acţiuni ale Naţionalei, ci pentru simplul motiv că acelaşi selecţioner care l-a lăsat acasă a decis să-i ia în Franţa pe Chipciu şi Adi Popa. Adică doi jucători MULT inferiori din toate punctele de vedere lui Alexandru Maxim, dar care au o mare „calitate”: un eventual transfer al lor în străinătate ar băga nişte milioane în buzunarele infractorului condamnat Becali George şi, foarte probabil, nişte comisioane grase în buzunarele celor care vor mai fi contribuit la tranzacţie.

Nu o să discut aici despre raportul de forţe dintre Bundesliga şi Liga 1, mă voi referi pur şi simplu la cele arătate de Maxim şi Adi Popa la meciul cu Ucraina: Maxim a dat o pasă direct la adversar din care a ieşit golul 4 al ucrainienilor,  dar a dat şi o excelentă pasă de gol pentru Stanciu, participând la mai toate acţiunile ofensive înjghebate de tricolori în ultima parte a meciului. Pe de altă parte Adi Popa a intrat în ultimele 20 de minute şi nu ştiu să se fi întâlnit cu mingea de mai mult de 2-3 ori – pur şi simplu nu a existat pe teren.

Vă vine sau nu să credeţi, la finele acestui meci în care fostul stelist Chiricheş a fost nu ridiculizat ci de-a dreptul umilit, gafând de câte ori a avut ocazia, ba chiar şi din proprie iniţiativă, presa sportivă becalizată (având ca vârfuri de lance digisport şi gsp)  a prezentat lucrurile ca şi cum cel mai slab de pe teren fusese Maxim. Pregătind astfel terenul pentru decizia de azi a celui numit pe vremuri cu afecţiune „taica Puiu” dar care începe să-şi merite tot mai mult noua poreclă de „taica Chicken”.

Nimeni n-a suflat un cuvinţel despre faptul că bietul Chipciu, huiduit copios şi la FCSB, este ţinut de-a dreptul fraudulos în lotul Naţionalei. Iar motivul a devenit evident tot azi, când preşedintele nou-promovatului club turcesc Citește restul acestei intrări »


Justiţia din România şi circul penibil al condamnării lui Dorin Cocoş

25 Martie 2016

justitie pe bani

Pe bune acum, doar 2 ani cu executare pentru Cocoş, un an şi jumătate CU SUSPENDARE  pentru Nicu Niro, 3 ani cu executare pentru Pinalti samd  într-un dosar în care doar MITA este estimată la vreo 60 de milioane de euro chiar de  către Codruţa Kovesi??? Asta în condiţiile în care prejudiciul total suferit de statul român este însă de circa 1 miliard de euro şi nu se pune nici o secundă problema recuperării lui de la Microsoft?

OK, înţeleg că sentinţa nu este definitivă. Logic ar fi ca DNA să facă apel, pentru că dacă nu face înseamnă clar, indubitabil că îi favorizează pe inculpaţi.  Nu ai cum să-i dai lui Voiculescu 10 ani pentru terenul ăla (plus institutul deja falimentar la momentul privatizării)  şi să-i mai bagi alături de el şi pe oamenii ăia de la ICA, iar lui Cocoş să-i dai 2 ani şi lui Nicu Niro 18 luni cu suspendare, ce mama naibii. Asta în condiţiile în care doar mita luată efectiv de ăştia depăşeşte ca valoare tot prejudiciul pe care evaluatorul DNA i l-a imputat lui Voiculescu, în vreme ce prejudiciul cauzat de ei e de vreo 20 de ori mai mare.

Dacă pornim de la premiza că sentinţa lui Voiculescu este corectă, atunci Citește restul acestei intrări »


Amendamentul la legea dării în plată şi turbarea postacilor băsişti

8 Martie 2016

Cine a urmărit cu atenţie epopeea legii dării în plată şi reacţiile cauzate de ea în nervosul www românesc a observat probabil că haita postacilor băsişti s-a dezlănţuit furibund împotriva lui Isărescu şi a băncilor abia când aceştia au reuşit să obţină introducerea unui amendament care limitează toată tărăşenia la creditele imobiliare de până la 150.000 de euro. Până la apariţia amendamentului se făceau atacuri moderate (şi oarecum fireşti) la adresa lăcomiei băncilor, iar eternul şi fascinantul domn Isărescu era „ciupit” mult mai delicat decât a făcut-o subsemnatul cu mult înainte să înceapă balamucul.

Imediat însă ce senatorul PSD Belacurencu a reuşit să introducă în proiectul de lege votat în Senat amendamentul referitor la plafonul de 150.000 de euro, postacii băsişti au sărit ca turbaţi la gâtul lui Isărescu, apelând inclusiv la chestii scoase direct din hârdăul cu zoaie al răposatului Vadim. Cum atacul la ordin a fost evident şi cum Băsescu numai cu protecţia socială nu s-a ocupat cât a fost preşedinte ( aşa că nu poate fi acum bănuit că moare de grija românilor care or avea credite de 153.000 de euro), hai să vedem care este cu adevărat problema acestui amendament.

În 2007, pe vârf de bulă imobiliară, Elena Udrea cumpăra cu 3,29 milioane de euro un teren de numai 5.963 metri pătraţi, situat pe malul lacului Griviţa din Bucureşti. Terenul a fost cumpărat pe baza unui credit luat de la BRD. Ulterior, în 2010, după ce bula a făcut poc iar terenuri de genul respectiv nu mai aveau cum să fie o investiţie profitabilă dacă dădeai pe ele 3 milioane de euro plus dobânzi, Elena Udrea a scăpat de cartoful fierbinte, plasându-l cu tot cu credit unui cetăţean pe nume Alexandru Faur ( partener de afaceri  cu Gheorghe Stelian etc). Doar că, evident, nici respectivul nu avea de unde să scoată sumele respective, aşa că acum banca îl execută silit, după cum se poate vedea în acest document.  Fireşte, dacă nu se obţine pe teren o sumă care să acopere creditul (şi vă daţi seama cam care sunt şansele să se întâmple asta) , Alexandru Faur e bun de plată la BRD pentru tot restul vieţii. Aşa că ar exista unele şanse să-i revină memoria şi să declare pe la DNA ce anume l-a făcut să preia acest credit otrăvit de la Elena Udrea, într-un moment în care era cât se poate de clar că valoarea de piaţă a terenului nu mai acoperea de mult nici măcar principalul creditului.

Dacă legea dării în plată ar trece fără nici un plafon, aşa cum zbiară acum propaganda băsistă, Alexandru Faur ar putea să-i pună BRD-ului terenul în braţe şi să-şi vadă liniştit de viaţă, fără să-l mai treacă vreo criză de conştiinţă sau Citește restul acestei intrări »


Papagalul Remus Cernea, simbolul disperării cu care încearcă unii să discute „probleme” care nu există în România

29 Februarie 2016

Dacă nu ştiaţi încă, azi am asistat la un nou episod din serialul de mare stupiditate „Remus Cernea cel băgat în seamă de ambasade dar ignorat de români”.  Pe scurt,  la a treia tentativă de a trece prin Parlament legea cu parteneriatul civil, Cernea a încercat să facă puţin circ, convocând o „dezbatere” la care nu dezbătea nimeni nimic, dar la care au participat reprezentanţii a 8 (OPT) ambasade.  Trecem peste sceneta penibilă cu cerut prietena în parteneriat civil (care parteneriat nu există legal, legea picând de două ori) , pupat prietena pentru camerele de luat vederi samd, pentru că nici orientarea sexuală a lui Cernea şi nici relaţia lui cu respectiva domnişoară nu interesează pe nimeni.  Ce ar trebui să ne intereseze însă este incredibila susţinere de care se bucură acest păcălici pe la diverse ambasade şi pe la Bruxelles, doar pentru simplul motiv că este dispus să se facă nonstop de râs în încercarea de a impune în România o legislaţie care nu are nici o treabă cu realităţile româneşti.

Pentru că, să fim serioşi, dacă mâine s-ar găsi un parlamentar isteţ care să ia proiectul lui Cernea şi să schimbe acolo doar câteva cuvinţele, descriind parteneriatul civil ca pe o uniune strict heterosexuală, atât Cernea cât şi ambasadele care-l susţin şi promovează ar sări în sus de 100 de metri. Ce-i interesează pe ăştia nu este situaţia legală a sutelor de mii de cupluri de români heterosexuali care trăiesc în concubinaj, miza reală fiind introducerea pentru prima oară în legislaţia românească a unui act normativ care să ofere drepturi cuplurilor homosexuale.

Sigur că, dacă acceptăm ideea că doi adulţi aflaţi în deplinătatea facultăţilor mintale pot face fix ce vor dpdv sexual,  câtă vreme totul e liber consimţit şi se desfăşoară într-un spaţiu privat, pare greu de respins pe motive logice acest proiect al parteneriatului civil. Pe de altă parte însă, de ce anume ar trebui atunci să limităm această libertate la cupluri? Poligamii (fie ei heterosexuali sau homosexuali) de ce să fie discriminaţi? Ei de ce să n-aibă dreptul să facă fix ce îi taie capul şi de ce statul să nu le protejeze uniunea în acelaşi mod în care ar trebui (în viziunea establishmentului european) s-o facă pentru cuplurile gay?

Iar dacă asta este o non-problemă pentru că nu sunt sificient de mulţi poligami în România, cine stabileşte începând cu ce număr devin relevante problemele unei minorităţi sexuale? Remus Cernea? Ambasada Olandei? Parlamentul European? Nu ar trebui ca aceste probleme să intre în dezbaterea publică din România  în momentul în care evoluţia societăţii ROMÂNEŞTI impune acest lucru?

Până una-alta poate ar trebui să ne uităm câţi kilometri de autostradă avea Olanda  când a legalizat uniunile homosexuale? Sau şi mai bine, care era ponderea locuinţelor care beneficiau de apă curentă şi canalizare la momentul respectiv?

Nu de alta, dar băgându-le cu de-a sila românilor pe gât tot felul de Citește restul acestei intrări »


Orlando Nicoară este urmărit penal în dosarul Mediafax

8 Decembrie 2014

Conform site-ului sursazilei.ro (citat direct de paginademedia.ro şi apoi indirect de wall-street.ro, pentru că mai nou aşa se face jurnalism economic în România) Orlando Nicoară, şeful demisionar al Mediafax, este urmărit penal într-un dosar de evaziune fiscală deschis de Parchetul de pe lângă ÎCCJ.  Citez din comunicatul Parchetului:

„Pe rolul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este înregistrat un dosar penal în care, prin ordonanţa din data de 2 decembrie 2014, procurorii au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de SC MEDIAFAX GROUP SA, Grigoruţă Roxana Dorina şi Nicoară Ilie Orlando, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de evaziune fiscală.”

Dincolo de faptul că, de data asta, procurorii au fost foarte discreţi iar site-ul sursazilei a obţinut aceste informaţii doar ca răspuns la o solicitare adresată Ministerului Public, merită remarcat că, în sfârşit, laţul începe să se strângă în jurul lui Adrian Sârbu şi al ciracilor săi apropiaţi.  Asta la mai mult de un deceniu de când Adrian Năstase a şters cu inconştienţă datoriile imense pe care trustul lui Sârbu le avea şi atunci la stat, într-un mod care ar fi putut la rândul său face obiectul unui dosar penal.

De asemenea, trebuie remarcat că DNA-ul lui Daniel Morar şi ulterior al Codruţei Kovesi nu s-a atins nici cu o floare de trustul lui Sârbu vreme de 10 ani, deşi  modul în care datoriile acestuia au fost şterse de Năstase întruneşte cam toate elementele constitutive ale infracţiunilor de trafic de influenţă, abuz în serviciu în dauna intereselor publice etc etc.

Evident, nu putem scoate cele ce se întâmplă acum la Mediafax şi Media Pro din contextul şantajului de care Adrian Sârbu a fost acuzat chiar de către Victor Ponta. Nici din cel al propagandei (uneori deşănţate) anti-Ponta pe care trustul lui Sârbu a făcut-o în ultimele luni. Şi mai ales nu putem ignora vehemenţa cu care vehiculele media din trustul Mediafax, patronat de Sârbu şi condus de Orlando Nicoară,  cer demisia imediată a lui Ponta după ce acesta a pierdut alegerile. Cu alte cuvinte, chiar dacă în acest moment Ponta are o credibilitate practic nulă, faptele par să Citește restul acestei intrări »