Cum a ajuns sasul nesecurist Iohannis sluga noii securități și a rețelei Soros (I)

3 mai 2018
Macovei si Soros nu mai aveau nevoie de Coldea

Macovei si Soros nu mai aveau nevoie de Coldea

 

Orice om normal psihic care a urmărit zbaterile aberante ale politicii românești din ultimele 14-15 luni a înțeles perfect că niște politicieni destul de nefrecventabili se luptă pe viață și pe moarte cu o grupare coordonată din afara României ce a reușit să acapareze puterea reală în stat.  Dacă situația în sine este destul de evidentă, modul în care România a ajuns în această fundătură poate fi destul de neclar, mai ales celor care nu au urmărit pas cu pas evenimentele din ultimii 14 ani. Așa că o să fac un soi de recapitulare a momentelor cheie prin care regimul Băsescu a devenit practic regimul Soros.

Bazându-se inițial  doar pe o susținere externă venită în principal pe axa rețelei Soros, gruparea Coldea-Macovei (formată din securiști mai noi sau mai vechi și din uneltele lor din procuratura ceaușistă) reușise să pună aproape complet cu botul pe labe clasa politică în ultimii ani ai regimului Băsescu. Marea lor problemă a apărut la alegerile din 2014, când s-au trezit că n-au candidat.  Coldea s-a lămurit rapid că pe Macovei n-ar vota-o decât vreo câțiva descreierați spălați pe creier de propaganda vomitată pe net/facebook de vuvuzelele  Tolontan, Dogioiu, Tăpălagă & co, iar Victoraș Ponta s-a dovedit a fi o otravă umană care l-ar fi putut face până și pe Iuda să pară o persoană demnă de încredere.  Așa că, ajunși la ananghie, au fost nevoiți să se orienteze spre omul pe care încercaseră să-l lichideze politic prin intermediul lui giumbix de la ANI: Klaus Iohannis.

Chestia e că Iohannis, în pofida multelor sale păcate (de la șase case din meditații la tărășeniile bizare cu Forumul German ca succesor de drept al organizației naziste a sașilor din perioada războiului) nu era nici ofițer acoperit ca fostul pupil al lui Adrian Năstase, nici fiică și fostă soție de securist, cu trecut amplu de procuror ceaușist ca Macovei. Pe scurt, putea fi șantajat până la un punct cu poveștile cu moșteniri ale soției, dar nu avea mânere clare de care să-l apuce mâinile mult prea pofticioase de putere ale lui Coldea.  Dar cum Ponta, îmbătat de puterea pe care o privea în albul ochilor dupa ce primise firmanul de la Joe Biden, îi spusese deja lui Coldea (în public, cu martori) că își poate pregăti valiza, gruparea Secu-Soros a  oftat și s-a pus pe treabă. Iar Victoraș s-a trezit că a pierdut alegerile care păreau de nepierdut, contra unuia care avea în dezbateri debitul verbal și fervoarea unui ficus somnoros.

Ce nu a prevăzut Coldea a fost faptul că rețeaua Soros, cu care fraternizase așa de armonios pe durata mandatelor lui Obama, nu va mai avea nevoie de el odată ce reușea să pună piciorul în conducerea SRI și să se asigure că la DNA are o slugă de o obediență totală.  Așa se face că la 19 februarie 2015 a fost propus ca director al SRI fix bursierul Soros Eduard Hellvig, fost coordonator de programe la fundația care ne tot fericește cu „societatea deschisă”. Iar după ce Laura Codruța Kovesi a primit un nou mandat la conducerea DNA  pe 6 aprilie 2016, întreaga echipă care condusese SRI a fost debarcată în interval de câteva luni.  Coldea s-a mai agățat o vreme de funcție prin diverse chichițe și manevre,  sperând nici el nu știa ce, dar rămăsese fără putere și a fost măturat definitiv după ce Ghiță a fost silit s-o șteargă din țară și a început dezvăluirile.

Cu alte cuvinte, Coldea a primit de la rețeaua Soros, prin mijlocirea lui Iohannis, exact chestia cu care îl amenințase Ponta.  Iar Macovei, adevărata conducătoare a rețelei Soros din România, a ajuns să aibă pe mână Citește restul acestei intrări »

Reclame

Toader vs Kovesi sau de ce tefelismul rimează cu cretinismul

27 februarie 2018
toader vs kovesi sau jurist eminent vs ghioaga stalinista

toader vs kovesi sau jurist eminent vs ghioaga stalinista

N-o să vă vină să credeți, dar în mediile tefeliste din online (facebook, blogurile postacilor gen cetin/zoso/eftimie etc , reddit șamd) abundă acum mesajele despre felul în care Kovesi l-ar fi făcut praf pe Tudorel Toader. Care ar fi un comunist și ar fi înșirat numai prostii șamd, știți placa.   Pe bune, oamenii care le țin isonul postacilor sunt atât de proști, atât de incapabili să urmărească o argumentație juridică, încât  au impresia că ”răspunsurile” pe care le citea Kovesi de pe foaia pregătită de Dana Tițian chiar erau mai mult decât un bizar amestec de lozinci, jumătăți de adevăruri și cifre ”scoase” pe principiul raportărilor ceaușiste la hectar.

De fapt, momentul crucial al show-ului de azi de la CSM s-a consumat mult înainte ca fiica nu prea inteligentă a fostului procuror ceaușist de la Mediaș să se facă de râs.  Augustin Lazăr, un tip care dincolo de afilierea politică mult prea evidentă măcar e procuror pe bune, nu un impostor cu 3 dosare pe viața lui gen Kovesi, a venit la CSM cu un aer șmecher, anunțând că rezolvă el problema. Și într-adevăr, a luat cuvântul având un argument  juridic aparent solid, respectiv un paragraf dintr-un regulament al CSM care prevedea niște pași clari ce ar fi trebuit parcurși înainte ca un ministru al Justiției să poată cere revocarea unui procuror-șef de la DNA, DIICOT sau Parchetul General.  Doar că a fost executat scurt de Tudorel Toader, care fără îndoială că nu seamănă cu Alain Delon sau cu Brad Pitt  (spre delectarea retardaților din online) dar care cu siguranță este mai priceput în Drept decât toți membrii secției pentru procurori a CSM, cu tot cu Augustin Lazăr bonus. În câteva cuvinte Toader a explicat fără echivoc, cu termeni simpli, accesibili oricărui român cu un IQ normal,  că un regulament al CSM nu poate prevala în fața unei legi și că actuala lege a statutului magistraților permite clar ministrului Justiției să ceară revocarea fără a trece prin toate chichițele pe care o mână ageră le băgase în regulamentul CSM. Și cu asta ”apărarea Lazăr” și-a dat obștescul sfârșit, procurorul general fiind pus cu botul pe labe mai ceva decât un școlar prins cu lecția neînvățată. Chestie care ne-a arătat și cam care este nivelul profesional al unui procuror ca Lazăr, cu vreo 38 de ani de carieră în spate…

Ce a urmat apoi a fost Citește restul acestei intrări »


Referendumul catalan şi regimul securistilor patrioţi de la noi

2 octombrie 2017

Ce m-a uluit pe mine în tărăşenia asta cu referendumul din Catalonia n-a fost faptul că nişte catalani care n-au mai fost independenţi de pe vremea cruciadelor s-au trezit acum că vor să-şi facă ţară pentru că sunt niţel mai muncitori şi implicit niţel mai bogaţi decât restul Spaniei. Asta e o temă care revine periodic în state în care există decalaje economice importante între regiuni cu identitate istorică diferită – să nu uităm de exemplu că în 1996 Lega Nord a lui Bossi a luat peste 3,7 milioane de voturi la alegerile pentru Camera Deputaţilor din Italia şi vreo 3,3 milioane la Senat. Era inevitabil ca până la urmă vreo mişcare de genul ăsta să facă pasul următor şi să încerce chiar să proclame secesiunea, nu doar să delireze despre ea pentru a obţine locuri în Parlament şi diverse alte avantaje.

Stupefiant în schimb este faptul că media cu pretenţii aflată în siajul actualului establishment al Uniunii Europene, de la Euronews la The Guardian, prezintă într-o lumină destul de favorabilă (sau măcar neutră) acest demers dar pune un accent copios pe brutalitatea poliţiei spaniole care a cam dat cu bâta-n baltă la câteva secţii de votare. Cu alte cuvinte, situaţia este prezentată „din devieri” la modul „au făcut bieţii catalani un referendum şi bestiile astea spaniole au pus haidamacii în uniforme să bată pensionarii”. Faptul că e complet inacceptabil ca o regiune a unei ţări să organizeze cu de la sine putere un referendum de secesiune este aproape complet trecut sub tăcere, în schimb se prezintă nonstop imagini cu câţiva oameni bătuţi şi cu câţiva tâmpiţi în uniformă (de care nici o ţară nu pare a duce lipsă) .

Evident, printre rânduri se citeşte o lumină verde dată dinspre Bruxelles separatiştilor catalani, lucru care devine brusc foarte interesant pentru România. Pentru  că guvernul regional al Cataloniei n-a primit semnale clare că secesiunea este descurajată de Uniunea Europeană, că o evetuală Catalonie independentă nu va fi primită în UE  şamd. Lucru care ridică întrebarea despre ce experimente de acest gen mai pot fi în plan, în special în ţări cu minorităţi etnice grupate compact şi care sunt destul de agitate pe teme de autonomie?

Un eventual efect de domino al evenimentelor din Catalonia prinde România în cea mai proastă poziţie cu putinţă. Din 2012 încoace, de când Maior, Coldea, Kovesi şamd  i-au salvat scaunul lui Băsescu făcându-le în ciudă celor peste 7 milioane de români care i-au dat cu ştampila în cap matrozului, ţara noastră a încetat practic să fie condusă democratic, iar instituţiile de forţă au preluat treptat controlul. Chestia asta s-a putut face doar subminând continuu încrederea în Parlament, în politicienii aleşi, în presă, în Biserică şamd. Desigur, ajunge să te uiţi la ce vomită zilnic pe net postacii pe care chipurile nu ştie nimeni cine-i plăteşte ca să observi imediat pe cine NU atacă niciodată acest aparat de propagandă şi, firesc, să înţelegi cine dă comenzile. În acest fel s-a ajuns în situaţia în care românii votează ce vor ei (bun, prost, ca în democraţie)  iar la guvernare ajung alde Julien Cioloş, madam Prună (fiică de ambasador ceauşist) etc etc. Iar toate astea se întâmplă în vreme ce Holzindustrie Schweighofer cheleşte cu desăvârşită impunitate pădurile care ne-au mai rămas, iar DNA-ul condus inevitabil de fiica procurorului ceauşist de la Mediaş n-a auzit de faptul că există această companie.

Cu alte cuvinte, regimul „securiştilor patrioţi” care a luat puterea în 2012 a adus România într-un punct în care Citește restul acestei intrări »


Orice Kovesi pe limba ei piere

5 mai 2017

Si câtă propagandă s-a băgat în ea şi cum a dat numai interviuri aranjate la Digi 24, ziare com şi alte asemenea oficine… Degeaba, la acest nivel de inteligenţă e suficient să-l laşi pe om să vorbească, mai devreme sau mai târziu tot zboară porumbelul.

Priviţi-o cum îşi taie singură craca de sub picioare:

Citește restul acestei intrări »


Tudorel Toader, un politician prea abil pentru actualul PSD

30 martie 2017

Foarte pe scurt despre evenimentele de ieri: vreme de 45 de minute ministrul Justiţiei Tudorel Toader i-a desfiinţat profesional şi moral pe Kovesi şi Lazăr, în direct, pe toate posturile de ştiri. Argumentaţia a fost impecabilă dpdv juridic şi formulată pe înţelesul tuturor , până şi un copil ar fi înţeles că DNA a comis un abuz de o extremă gravitate. De asemenea, foarte important, ministrul Toader a explicat  că fapta s-a produs pe fondul unor circumstanţe agravante (protestele din piaţa Victoriei) şi că putea avea efecte mult mai grave decât în cazul altor  conflicte de natură constituţională. După care a anunţat că nu va cere demiterea lui Kovesi şi Lazăr.

A urmat o explozie în zona anti-Kovesi a societăţii româneşti, Toader a fost făcut cu ou şi cu oţet la Antena 3, Mircea Badea a anunţat că speră ca fiul lui să emigreze etc. Lucru oarecum normal, câtă vreme oamenii ăştia erau prea încinşi ca să sesizeze cât de magistral a lovit-o Toader pe Kovesi. Mai trist a fost că a doua zi Dragnea s-a dezis şi el de soluţia aleasă de Toader.  Că a făcut-o din oportunism (sesizând că mulţi dintre susţionătorii PSD aşteptau cu totul altceva) sau că a făcut-o din convingere contează mai puţin.  Important este că acum în spaţiul public s-a acreditat ideea că Tudorel Toader s-a „înmuiat” după vizita ambasadorului american şi că a renunţat în ultima clipă să ia măsura corectă: deschiderea procedurii de demitere a lui Kovesi şi Lazăr.

În realitate, Tudorel Toader a procedat cu o fineţe pe care n-am mai văzut-o de mult în politica românească: Citește restul acestei intrări »


CCR a oprit lovitura de stat a Codruţei Kovesi

27 februarie 2017

Să începem prin a-i ajuta pe tinerii frumoşi dar cu minţile puse sub sechestru să înţeleagă corect termenul de „lovitură de stat”:  coup d’état , also known simply as a coup, putsch, or an overthrow, is the illegal and overt seizure of a state by the military or other elites within the state apparatus. Folosim definiţia de pe wikipedia doar pentru că e un site cunoscut de toată lumea, dar termenul este definit la fel cam peste tot.

Cu alte cuvinte, delirurile băsisto-macoviste din 2012 erau doar o propagandă de toată jena, câtă vreme măsurile luate de USL se încadrau la virgulă în cadrul legal de atunci. În schimb, deschiderea de către DNA a unui dosar în care se ancheta adoptarea unei ordonanţe de urgenţă de către un guvern legal instalat CORESPUNDE PERFECT definiţiei loviturii de stat: o elită din aparatul de stat (în cazul de faţă DNA) încerca să preia de facto puterea în România, atribuindu-şi cu de la sine putere dreptul de a controla deciziile guvernului.

Faptul că acţiunea DNA era complet ilegală a fost deja stabilit de către CCR, aşadar tot ce ar  lipsi acum pentru a lichida definitiv puciul ar fi un procuror care să aibă curajul să-i reţină pe pucişti pentru tentativă de lovitură de stat.  Chestie pe care n-o s-o vedeţi prea curând, câtă vreme Kovesi este susţinută nemijlocit atât de Iohannis cât şi de actualul ambasador al SUA, iar PSD pare complet incapabil să scoată în stradă sutele de mii de oameni care ar fi absolut necesare într-o asemenea situaţie.

Fără discuţie, o asemenea acuzaţie extrem de gravă este dificil de probat în instanţă fără interceptări/filaje/mărturii care să poată demonstra existenţa unui grup organizat de complotişti care să fi acţionat concertat contra ordinii de drept. Dar câtă vreme măsura anchetării unui guvern pentru exercitarea atribuţiilor sale se situează CLAR în afara legii,  există suspiciuni rezonabile că s-ar fi încercat o lovitură de stat. La urma urmei, singura explicaţie alternativă ar fi că Citește restul acestei intrări »


Kovesi, factura şi singurătatea anteniştilor

19 ianuarie 2017

L-am văzut zilele trecute pe Mircea Badea clamând cu patos că ei, angajaţii Antenei 3, au fost singurii care au luptat contra sistemului. Sigur, omul nu e neapărat cel mai informat de pe-acolo, dar orişicât, având în vedere că mi-a aranjat de un mandat de interceptare pe siguranţă naţională când mi-a citat pe larg articolul despre bloggerul lui Băsescu dedat la ciordeli din Metro, îndrăznesc să afirm că ar fi trebuit să-şi ia nişte rezerve. Nu de alta, dar eu unul scriu nonstop contra lui Băsescu de prin 1996 fără să mă plătească nimeni un leu pentru asta, darmite mii de euro pe lună.  Pur si simplu nu l-am putut suporta de pe vremea escrocheriilor cu plăcuţele „aici sunt banii dumneavoastră”   comandate în Elveţia, cu „spargerea” CFR-ului etc etc etc. Lucram la „Adevărul Economic”  pe vremea aia iar răposatul Viorel Sălăgean (Dumnezeu să-l ierte)  mi-a dat pe mână o rubrică de comentarii politice unde l-am avut client favorit pe Băsescu vreme de vreo 8 ani.  (apropo de Viorel Sălăgean, fost secretar de partid pe presă şi edituri pe vremea lui Ceauşescu  – nici măcar O SINGURĂ DATĂ nu m-a cenzurat pe fond, omul înţelegea democraţia şi libertatea de exprimare infinit mai bine decât bandele de puţoi care behaie anticomunisme de operetă în online-ul românesc).

Cât despre chestiile pe care le-am scris pe barba mea aici din 2007  încoace, le poate consulta oricine are timp şi chef, cu alte cuvinte mă pot lăuda că am fost antibăsist  cam de când e Băsescu relevant în politică, doar că am făcut-o STRICT DIN CONVINGERE.

În schimb, ce n-am făcut (şi nici n-o să fac vreodată) sunt chestii de genul celei la care s-au pretat Antena 3 ( şi România TV desigur) apropo de celebra factură prin care Ghiţă vroia să demonstreze că s-a dus la Cluj să-i rezolve lui Kovesi problema cu plagiatul.  Apărarea lui Kovesi era oricum imbecilă câtă vreme era irelevant la ce dată a făcut firma lui Ghiţă o comandă pentru servicii de transport aerian (din moment ce data comenzii era anterioară poveştii cu plagiatul, desigur).  Dar a spune că de fapt Luluţa nu ştie să citească o factură şi că ar fi confundat data înregistrării firmei lui Ghiţă la registrul comerţului (întâmplător tot din 2009)  cu data emiterii comenzii reprezintă o manipulare de o jegoşenie greu de imaginat. La care Ciuvică de pildă s-a pretat fără nici un fel de greţuri, în ciuda faptului că răspunsul dat de Kovesi excludea complet o asemenea interpretare. Citește restul acestei intrări »